Apele Române – Administraţia Bazinală Someş-Tisa (ABAST) pregăteşte un proiect amplu pentru consolidarea barajului de la Colibiţa, dar şi pentru dezvoltarea infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor prin amenajarea malurilor râului Bistriţa până la confluenţa râului Şieu, dar şi a Văii Bîrgăului. Pentru consolidarea barajului va fi nevoie de golirea lacului de acumulare, acţiune care deocamdată nu are fixată o dată certă, însă ştirea a luat amploare şi a înfierbântat spiritele, în condiţiile în care Colibiţa este cea mai mare sursă de apă din judeţ şi cea mai importantă pentru tot ce mişcă în jurul său, inclusiv municipiul Bistriţa. Deocamdată singurul lucru cert este faptul că ABAST a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud (APM BN) studiul de evaluare adecvată pentru proiectul „Mărirea gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa, judeţul Bistriţa-Năsăud”. Investiţia este estimată la aproximativ 29 milioane de euro.
Golirea lacului de la Colibiţa a revenit de curând în prim plan după ce media locale au publicat ştiri pe marginea acestui subiect. Punctul de plecare al acestora a fost un document depus de ABAST la APM BN, studiul de evaluare adecvată pentru proiectul „Mărirea gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa, judeţul Bistriţa-Năsăud”. Cum autorităţile nu au putut trece cu vederea astfel de ştiri, şi-au dat şi ele cu părerea, afirmând că barajul este foarte sigur şi nu reprezintă un pericol. Foarte adevărat, nu acum, dar mai încolo? Ba mai mult, preşedintele CJ BN, Radu Moldovan, a afirmat că an de an apar discuţii despre golirea lacului de la Colibiţa exact înaintea sezonului estival. „Deja încep să îmi pun semne de întrebare dacă nu sunt alte interese aici”, a spus Radu Moldovan.
Proiect estimat la 29 milioane euro! Sunt vizate consolidarea barajului dar şi a malurilor Bistriţei
Administraţia Apelor Române Someş-Tisa nu se culcă pe-o ureche, astfel că pregăteşte un proiect amplu în vederea consolidării barajului. În acest moment, instituţia are întocmit studiul de fezabilitate şi este în faza obţinerii unor avizecerute prin Certificatul de Urbanism, inclusiv pentru obţinerea acordului de mediu, în vederea în vederea obţinerii unei finanţări externe.
„Având în vedere informaţiile vehiculate prin intermediul mass-media privind lucrările de la barajul Colibiţa, Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa face următoarele precizări:
În baza expertizelor tehnice realizate de către specialişti autorizaţi, a fost elaborată o documentaţie în faza SF (Studiu de Fezabilitate) vizând«Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistriţa-Năsăud».
Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa precizează că prin proiect sunt vizate lucrări de reabilitare a construcţiilor barajului şi a echipamentelor existente, precum şi lucrări pentru dezvoltarea infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor, prin amenajarea râului Bistriţa, până la confluenţa cu râul Şieu şi a văii Bârgăului.
În această etapă, a cărei durată nu poate fi estimată de către instituţia noastră, Studiul de Fezabilitate este promovat în vederea obţinerii unei finanţări externe şi se fac demersurile necesare obţinerii avizelor cerute prin Certificatul de Urbanism, inclusiv pentru obţinerea acordului de mediu.
Urmează ca după obţinerea finanţării, să se treacă la elaborarea documentaţiei tehnice – faza PT (Proiect Tehnic), faza la care se vor stabili detaliile tehnice si tehnologice privind execuţia lucrărilor şi în care se va ţine cont de toate cerinţele rezultate în urma evaluării de mediu.
Reiterăm faptul că în momentul actual este prematur să fie vehiculate în spaţiul public diverse scenarii şi că demersul nostru este orientat strict spre interesul cetăţenilor”, a transmis ABAST într-un comunicat.
La solicitarea Gazeta de Bistriţa, ABAST a precizat şi care este valoarea proiectului şi ce lucrări sunt vizate în linii mari.
„Valoarea estimată a proiectului «Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistriţa-Năsăud» este de aproximativ 29.000.000 de euro.
Prin proiect sunt vizate lucrări de reabilitare a construcţiilor barajului şi a echipamentelor existente, precum şi lucrări pentru dezvoltarea infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor, prin amenajarea râului Bistriţa, până la confluenţa cu râul Şieu şi a văii Bârgăului”, este răspunsul remis de ABAST pentru Gazeta de Bistriţa.
Lucrările prevăzute în documente
De altfel, lucrările amintite sunt precizate în amănunţime şi în studiul de evaluare adecvată întocmit de SC Greenenviro SRL Cluj-Napoca. Astfel, potrivit documentului, este vizată refacerea în totalitate a etanşeităţii măştii barajului, care se întinde pe o suprafaţă de 23.400 m.p. Însă acest lucru va fi posibil abia după golirea lacului. De asemenea, vor fi înlocuite echipamentele hidromecanice al golirii de fund – vanele plane în carcasă – vor fi reabilitate grătarele de la intrarea în circuitul hidraulic, vor fi înlocuite toate instalaţiile uzate fizic – instalaţii hidraulice de acţionare a vanelor, instalaţii electrice şi de forţă, instalaţii de ventilaţie precum şi cele de ridicat, etc. De asemenea sunt vizate reabilitarea completă a circuitului pentru debitul de servitute, reabilitarea echipamentului montat pe conducta de aducţiune, înlocuirea echipamentelor hidromecanice ale golirii semifund.
„Durata estimată de realizare a lucrărilor de punere în siguranţă care necesită golirea acumulării (inclusiv inspecţia uvrajelor) este de 150- 180 de zile (…) S-a avut în vedere un program de lucru de 10 ore/zi şi 26 de zile pe lună..
Ţinând cont de cele de mai sus considerăm că perioada optimă de realizare a lucrărilor este aprilie/mai – septembrie/octombrie. (…)se apreciază că golirea acumulării se va putea face în cca. 3-5 luni de zile, respectiv în perioada noiembrie – martie”, se precizează în studiul de evaluare.
În cadrul aceluiaşi proiect sunt vizate şi lucrări de apărări de mal împotriva inundaţiilor , consolidări de mal, recalibrări ale albiei, praguri, amenajarea confluenţelor pe cursul râului Bistriţa până la confluenţa cu râul Şieu.
Radu Moldovan: Nu există nici un pericol. Mă întreb dacă nu sunt alte interese
Fiindcă de vreo trei ani încoace apar periodic ştiri legate de o posibilă golire a lacului de la Colibiţa, preşedintele CJ BN, Radu Moldovan, invitat într-o emisiune pe postul AS TV, s-a arătat iritat atunci când moderatorul a atins acest subiect.
„Văd că anual se întâmplă acelaşi lucru. Deja încep să îmi pun semne de întrebare dacă nu sunt alte interese aici. Anul trecut în aceeaşi perioadă, înainte de sezonul estival, am avut aceeaşi discuţie. Am adresă oficială de la conducerea Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa că nu au în vedere în următoarea perioadă un astfel de lucru. Am văzut ştirea, dar nu am văzut precizat nimic că avem vreo finanţare de undeva. M-am interesat şi eu, barajele din anrocamente sunt cele mai sigure din lume. Nu există niciun fel de pericol, dar că din când în când este indicat să se mai lucreze, să se mai cureţe şi aşa mai departe. Deci în momentul de faţă nu există nici finanţare, nici date. Că ei au o strategie pe următorii 20 de ani şi au depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului nu ştiu ce studiu, este cu totul altceva. Lacul Colibiţa e principala sursă de alimentare cu apă şi când cei de la Administraţia Bazinală vor avea în vedere aşa ceva, primii pe care trebuie să-i înştiinţeze sunt cei de laSC Aquabis. Până acum nu există nicio înştiinţareoficială. Eu cred că este o strategie a lor (n. r. – ABAST) pe termen mediu şi lung”, a spus Radu Moldovan.
E oficial! Colibiţa, staţiune de interes local
În şedinţa de guvern din 16 februarie, Executivul a aprobat un proiect de hotărârepentruatestarea unor localităţi sau părţi din localităţica staţiuni turistice de interes naţional sau local şi de modificarea Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelorşi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice.
Două localităţi, Borsec şi Suceviţa, auprimit statut de staţiune turistică de interes naţional.Alte zece – Colibiţa, Baia de Fier, Boghiş, Moisei, Negreşti Oaş, Pojorâta, Sângeorgiu de Mureş, Băile Banffy, Băile Ocna Dej, Moineşti-Băi – au fostatestate ca staţiuni turistice de interes local.
„Prin promovarea ca staţiuni turistice de interes naţional sau local, aceste localităţi vor avea şanse mari în atragerea de finanţări nerambursabile, în condiţiile în care unele programe de finanţare impun existenţa atestării ca staţiune turistică”, a precizat Guvernul.
În total, în acest moment, sunt atestate ca staţiuni turistice de interes naţional 43 de localităţi, iar 57 de localităţi au primit atestatul de staţiuni turistice de interes local.
Barajul Colibiţa a fost amenajat începând cu 1977 pe cursul râului Bistriţa Ardeleană, lacul având o suprafaţă de 270 ha, 13 km lungime şi un volum de 65 de milioane metri cubi de apă. Lacul a fost format prin inundarea vechii localităţi.Oamenii locului spun că lacul ar fi blestemat şi că, din când în când, acesta îşi ia tributul. Blestemul este pus pe seama faptului că şi biserica vechiului sat a fost inundată.
[…] Sursa: Gazeta de Bistrita […]