Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud intre politic si neolitic

PSD sare la beregata PDL şi atacă la baionetă reduta Rusu-Luca-Bumbu. Social-democratul Daniel Suciu îl acuză pe vicepreşedintele Luca de abuz în funcţie şi de un oarecare trafic de influență. Triada nu cedează şi acuză la rândul ei PSD-ul de hăituială politică. Scandalul este cu atât mai mare cu cât la ultima rectificare bugetară mai multe primării PSD nu au văzut nici măcar un singur leu. Pentru a îndulci gustul amar al înfrângerii, oraşele Sângeorz Băi şi Beclean primesc câte 35 de mii de lei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

Războiul rozelor din Consiliul Judeţean este unul vechi de când e lumea asta politică şi, deloc la voia întâmplării, încât s-ar putea scrie tomuri întregi despre alianţe făcute în alcovuri, trădări răsunătoare, afaceri profitabile pe bani publici, alegeri de vicepreşedinţi în baza principiului „îşi dau, îmi dai”.
De la Mircea David (n.red. – primul preşedinte al Consiliului Judeţean înfiinţat în anul 1992), la Gheorghe Marinescu şi Liviu Rusu, istoria politică a Consiliului Judeţean se confruntă cu cea a celui mai dorit câmp de bătălie pentru toate formaţiunile politice, indiferent de parte a eșichierului ocupau.

O doamnă, două doamne şi mai mulţi domni bine sus-puşi

Luptele politice din Consiliul Judeţean au o singură miză, una câte se poate de importantă pentru orice partid: banul public, accesul la cât mai multe şi diversificate resurse financiare pentru a potoli setea nestăvilită a primarilor de bani. Iar, cum orice primărie este o producătoare de voturi, dorinţele edililor de localităţi sunt sfinte pentru orice preşedinte de partid. Mai mult, cum politica e o mare curvă, una care are nevoie să se dea şi în spectacol, acesta nu a lipsit de-a lungul timpului, din istoria de aproape 20 de ani a acestei instituţii.

Toţi oamenii preşedintelui: supremaţia PD sau PSD?!?

Au fost mulţi şi în funcţie de cine conducea de la biroul numărul 1. Rând pe rând, la şefia acestei instituţii s-au perindat doar trei persoane: Mircea David, Gheorghe Marinescu (cel mai longeviv preşedinte) şi Liviu Rusu.
Unul din primele scandaluri mai mediatizate a fost cel care făcea referire la constituirea Consiliului Judeţean din anul 2004. Atunci, la nivelul CJ s-a creat o alianţă anti-PSD formată din PD, PNL, PRM şi Partidul Umanist, actual Conservator: „alegerile din anul acesta au reiterat o situaţie bine ştiută: supremaţia PD în zonă. Se credea că odată cu plecarea lui Gheorghe Marinescu la PSD, partidul de guvernământ va obţine de data aceasta victoria mult aşteptată. Preşedintele liberalilor, Sabin Ilieşi, consideră că baronului local Marinescu i-a sunat ceasul; el nu va mai tăia şi spânzura în acest judeţ pe care l-a condus discreţionar de atâţia ani. Domnul Ilieşi se şi vede luându-i locul domnului Marinescu, dar lucrul se va putea întâmpla abia după ce negocierile dintre partidele cu reprezentare în „parlamentul local” se vor încheia. Ca şi în anii trecuţi, surprizele nu sunt excluse, totul depinzând de abilitatea negociatorilor şi de apetenţa la funcţii.
Cei înfrânţi, care se aşteptau la cu totul alte rezultate, se pot consola cu ideea că nu întotdeauna cei mai viteji câştigă războiul… Urmărindu-i în campanie, ne-am dat seama de adevărul acestei afirmaţii. Unii s-au prezentat bine sau foarte bine, dar nu au reuşit să convingă un electorat cu opţiunile gata canalizate spre politic şi nu spre valoarea individului. Economistul Ioan Blaga, inginerii Valer Bindea şi Viorel Cotuţiu, domnul Mihail Belei , profesorii Constantin Totir şi Ionel Tompa au demonstrat în campania lor că nu
sunt cu nimic mai prejos decât cei doi candidaţi intraţi în turul doi”, se scria atunci.
Scandalul ce a izbucnit atunci a fost unul pe măsură: în cele din urmă, umaniştii dar şi o parte din PRM vor trece de partea PSD, darurile primite din partea social-democraţilor şi ale lui Gheorghe Marinescu fiind cele două funcţii de vicepreşedinţi ce au revenit lui Ionel Tompa şi Constantin Pamfiloiu. Una din victime colaterale ale războiului dintre cele două roze a fost ex-deputatul PRM Ioan Sonea , ce care a demisionat din formaţiunea politică condusă de Corneliu Vadim Tudor . Tot atunci,  deputatul a infirmat zvonurile care îl plasau deja în curtea Partidului Democrat, ba mai mult, pe locul doi în lista de la Camera Deputaţilor, la alegerile din toamnă: "Nici nu s-a discutat aşa ceva. Vreau să precizez că gestul meu de a demisiona nu a avut legătură cu nici o ofertă de-a vreunui partid politic. Pentru mine era singura soluţie de a-mi păstra onoarea. Nu puteam să-mi calc cuvântul dat". Ioan Sonea lasă să se înţeleagă că cei doi consilieri de la PUR (Ionel Tompa şi Gheorghe Pop) nu au avut nici o remuşcare când au trădat protocolul anti-PSD: "Nu ştiu cum se simte Tompa sau Pop, dar, spre deosebire de ei, eu ştiu să pierd. Am preferat să nu mă compromit şi să ies cu capul sus din această situaţie".
Cât despre foştii colegi de partid, deputatul Ioan Sonea afirmă că a întrerupt orice colaborare şi discuţii, în special cu deputatul Emil Rus: "După declaraţiile pe care Emil Rus le-a făcut, nici nu mai am ce discuta". Sonea a discutat însă cu un responsabil PRM de la centru, care şi-a exprimat regretul faţă de plecarea sa din partid. Acelaşi personaj de la centru i-a comunicat deputatului că, la nivel central, nimeni nu se aştepta la gestul său.
Luptele pentru funcţii, dublate de bătăliile politice

După ce în ultimul mandat al lui Gheorghe Marinescu, cel dintre 2004-2008, consilierii judeţeni democraţi şi liberali s-au retras din Consiliul Judeţean, calculând că vor putea declanşa alegeri anticipate, ceea ce de fapt nu s-a întâmplat, respectivele calcule dovedindu-se total neinspirate, în acest mandat al lui Liviu Rusu, alta e puterea, total altfel arată opoziţia. Ce a rămas la fel? E simplu: luptele pentru funcţii , rămân dublate de bătăliile politice.

Cum arăta structura politică a Consiliului Judeţean?

La începutul mandatului preşedintelui Liviu Rusu, structura politică a CJ BN era una cât se poate de amabilă cu opoziţia, ea fiind majoritatea şi impunând numele celor doi vicepreşedinţi: Mihai Bumbu şi Gheorghe Marinescu. Dar, cum socoteala de la partid nu se potriveşte cu cea de la şedinţa de plen, Liviu Rusu a blocat, în prima fază, toate iniţiativele opoziţie, anihilând-o ceva mai târziu. Verigile slabe s-au dovedit a fi Vasile Negruşeri şi Vasile Marc, foştii pesedişti de marcă, trecând de partea PDL. Aşa a ajuns Iancu Luca Mihai pe funcţia de vicepreşedinte. Dar, dacă Gheorghe Marinescu a acceptat, în cele din urmă, înfrângerea, aici fiind vorba şi de faptul că partidul l-a cam uitat, alţii nu vor şi nu pot să accepte că alţii semnează la licitaţii. Că fotoliul de vicepreşedinte ce a revenit PSD este dorit de Alexandru Pugna sau Daniel Suciu, iar cel deţinut de Bumbu de Dorin Popescu, războiul nu poate fi decât unul extrem de sângeros.

Iancu Luca Mihai: trafic de influenţă vs abuz în funcţie sau doar luptă pentru influenţă politică şi financiară între partide???

Cam aşa arată concluzia trasă de PSD. Ea este „susţinută” chiar de un proiect de hotărâre trecut pe ordinea de zi a ultimei şedinţe de Consiliu Judeţean, una în care au ieşit scântei. Mai precis, e vorba de proiectul „Reabilitarea termică a spitalului de urgenţă a judeţului Bistriţa-Năsăud” , proiect în valoare de peste 1 milion de euro.
Potrivit indicatorilor tehnico-economici ai respectivului proiect, proiectantul lucrării cu pricina este „Biroul asociat de arhitectură Luca and Michiu”.
Cu toate acestea, Iancu Luca Mihai ne-a dat următoarea explicaţie: „ Faza de proiectare a acestui proiect şi a încă cinci proiecte care vizează reabilitarea termică a şase spitale din România a fost câştigată de o firmă din Bucureşti. Cum există un dead-line la care trebuie predat studiul cu pricina, firma respectivă a subcontractat lucrarea biroului de arhitectură Luca and Michiu. Până la urmă, discutăm de cea mai performantă firmă din domeniu”, spune vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud.
Nici arhitectul-şef al judeţului, Victor Michiu nu se lasă mai prejos: „ Declar că nu am nici un amestec şi nu sunt implicat cu nimic în dirijarea şi atribuirea de contracte către firma soţiei mele şi a doamnei Luca. Nu am cum să o fac pentru că în administraţie sunt atâtea reglementări şi proceduri de respectat, încât acest lucru este imposibil. Şi chiar dacă ar fi posibil, crede cineva că sunt atât de tâmpit încât să semnez contracte şi să dau fuga cu ele la soţia mea? Eu nu am cum să semnez contractele nici pentru lucrările comandate de mine. Există compartimente specializate pentru aceasta, care urmăresc respectarea reglementărilor şi procedurilor legale în organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor sau achiziţiilor de orice natură, iar contractele se semnează de cei care au dreptul să le semneze. Eu nu am acest drept.
Nu cunosc în amănunt activitatea firmei de arhitectură a soţiei mele şi a asociatei sale şi îmi pare chiar deplasat să dau eu explicaţii despre aceasta, dar citind cele ce presa scrie că ar fi declarat domnul Suciu, constat nu numai că domnia sa nu înţelege ce se întâmplă în administraţie, lucru trist, mai ales pentru un consilier judeţean, dar se pronunţă asupra unor probleme care-i sunt total străine. Din câte ştiu, Spitalul Judeţean, până de curând, când a fost preluat de Consiliul Judeţean, era unitate cu gestiune proprie, care îşi comanda singură lucrările de investiţii. Lucrarea cu reabilitarea termică nu este nouă şi nu cred ca ea să fi fost contractată după preluarea spitalului la CJ. Domnul Suciu crede că este imoral ca soţia mea să îşi exercite meseria de arhitect pe bani publici. Ar fi ca şi cum, dacă eu aş lucra la o fabrică de pantofi, soţia mea ar trebui să umble desculţă. Cam tot atâta legătură am eu şi cu banii publici la care se referă domnul Suciu, mai ales că "grosul banilor", cum spune domnia sa, nu vine în nici un caz din lucrări contractate cu Consiliul Judeţean, neexistând, în ce mă priveşte, nici un conflict de interese. Eu nu mă ocup de investiţii, iar definiţia de "bani publici" este mult prea generală, menită a dezinforma numai pe cei ce ştiu la fel de puţine ca dl. Suciu”.

În loc de epilog

Luptele pentru funcţii se vor dilua ca şi consistenţă şi putere în anul viitor, adică în 2011. Vorbim de un an preelectoral, aşa că interesul pentru o funcţie sau alta va fi umbrit de norii alegerilor din iunie 2012. Cine va putea să aducă bani la cele 62 de primării va avea şi atât de râvnitul fotoliu de preşedinte al Consiliului Judeţean: Până acum s-au anunţat doi doritori . Liviu Rusu şi Radu Moldovan, aşa că revenim la veşnica bătălie dintre PDL şi PSD.
Alin Cordoş