Consilierul local din Rodna, Cornelia Boldiș, a câștigat procesul cu ANI! C.A. Cluj: Nu se confirmă existența conflictului de interese

Cornelia Alexandra Boldiș, consilier local USR în comuna Rodna, a câștigat procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI), după ce, în primăvara anului trecut, inspectorii de integritate au declarat-o în conflict de interese administrativ. Prin această decizie, practic judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au șters pe jos cu inspectorii ANI.

În luna mai 2022, Cornelia Alexandra Boldiș, consilier local în comuna Rodna, a fost găsită de Agenția Națională de Integritate (ANI) în conflict de interese administrativ.

Potrivit ANI, în exercitarea mandatului de consilier local, Boldiș Cornelia Alexandra a participat la deliberarea și adoptarea Hotărârii C.L. din data de 30 decembrie 2020 privind stabilirea taxelor speciale datorate de persoanele fizice și juridice din comuna Rodna în anul 2021, printre care și o taxă de utilizare a terenului sintetic din comună, exceptați de la plata taxei fiind elevii liceului din localitate, precum și sportivii legitimați la cluburile sportive din comuna Rodna, deși, la data adoptării hotărârii, soțul persoanei evaluate, era legitimat la un club sportiv din comună.

Dreptul la apărare, privit de inspectorii ANI ca o simplă formalitate

Cornelia Alexandra Boldiș a atacat în instanță, la Curtea de Apel Cluj, raportul ANI, și a solicitat să se constate nelegalitatea procedurii de evaluare, ea subliniind totodată că dreptul la apărare a fost privit de inspectorii ANI ca o simplă formalitate.

“Din punctul de vedere exprimat de către reclamantă rezultă că aceasta a formulat o serie de apărări care se impunea a fi verificate de către inspectorul de integritate. Aspectele punctuale expuse în cadrul punctului de vedere formulat de către reclamantă şi susţinut prin înscrisuri nu au fost analizate în concret de către inspectorul de integritate”, a reținut Curtea de Apel Cluj din cererea de chemare în judecată depusă de Cornelia Boldiș, prin avocat.

Concret, aleasa locală a precizat în documentele depuse în instanță faptul că soțul ei a avut calitatea de membru al clubului de fotbal Minerul Rodna începând cu anul 1999, însă din a doua jumătate a anului 2019 nu a mai prestat niciun fel de activitate sportivă ca urmare a accidentării grave suferite la ultimul meci jucat pentru acest club care a avut loc în luna iunie 2019, aspecte care au fost dovedite prin documentele medicale depuse la depuse în cadrul dosarului de cercetare al ANI, dar care nu au fost luate în seamă de inspectorii de integritate.

Din respectivele acte medicale rezulta foarte clar că soțul Corneliei Boldiș suferise în iunie 2019 un accident grav, astfel că ulterior s-a aflat în imposibilitate de a mai desfășura vreo activitate sportivă și deci nu ar fi avut cum să beneficieze de gratuitatea, care oricum era infimă, instituită prin hotărârea de consiliu local, votată de soția sa în decembrie 2020.

Cu toate acestea, pe carnetul de legitimare al soțului Corneliei Boldiș, care s-a aflat în permanență în posesia clubului Minerul Rodna, au fost aplicate o serie de vize privind controlul medical anual care se suprapun cu datele în care acesta era indisponibil din punct de vedere fizic, precum şi vize anuale pentru anul 2020 şi 2021.

“Acesta este şi motivul pentru care s-a creat o falsă aparenţă a unui conflict de interese de natură administrativă în sarcina reclamantei. Astfel, este mai mult decât evident faptul că atât vizele medicale, cât şi viza anuală pentru anii 2020 şi 2021 au fost aplicate în condiţiile în care domnul Boldiș Alexandru nu a efectuat vizitele medicale şi nu a desfăşurat niciun fel de activitate sportivă începând cu luna iunie 2019.

Din dispoziţiile Normelor Tehnice din 25 aprilie 2003 privind controlul medical al sportivilor, asistenţa medico-sportivă în complexurile sportive naţionale, precum şi în cantonamentele loturilor naţionale şi olimpice şi asistenţa medicala la bazele sportive în timpul desfăşurării antrenamentelor şi competiţiilor cât de poate de clar faptul ca pentru aplicarea vizei medicale este obligatoriu să se efectueze în prealabil un control medical, iar acest control medical nu a fost efectuat ulterior lunii iunie 2019, deşi există parafe aplicate în acest sens care sunt în contradicție cu starea de fapt reală. Ca urmare a aplicării vizelor medicale în condițiile expuse anterior, au fost aplicate şi vizele anuale de către AJF care atestă în mod fals faptul că domnul Boldiș Alexandru ar fi deţinut în continuare calitatea de membru al clubului sportiv Minerul Rodna deoarece, în lipsa vizelor medicale, acesta nu putea să fie legitimat în continuare la club.

Acest aspect reiese din dispoziţiile art. 7 din Normele Tehnice din 25 aprilie 2003.

De asemenea, rezultă şi din dispoziţiile art. 9, pct. 4 din Regulamentul privind statutul şi transferul jucătorilor de fotbal, emis de către Federaţia Română de Fotbal în anul 2019 că neefectuarea controlului medico-sportiv la intervalele de timp stabilite atrage suspendarea exercitării dreptului de joc al sportivului respectiv până la îndeplinirea acestei cerinţe. Tocmai din acest motiv, nefiind apt din punct de vedere fizic pentru practicarea activităţii sportive, domnul Boldiș Alexandru a fost conştient de faptul că nu poate să mai participe la vizitele medicale şi, pe cale de consecinţă, nici la activităţi sportive din cadrul clubului şi, nefiind un jucător profesionist, precum şi în lipsa unui contract semnat cu clubul, a considerat în mod absolut justificat că nu este necesar să întreprindă alte formalităţi pentru retragerea de la club. Ca atare, toată această situaţie a fost generată de vizele medicale aplicate în fals, deoarece în lipsa acestora, AJF nu ar fi aplicat vizele anuale pe carnetul domnului Boldiș Alexandru şi, pe cale de consecinţă, nu ar fi avut, nici măcar în mod formal, calitatea de jucător legitimat al clubului sportiv”, a mai arătat avocatul Corneliei Boldiș în cererea de chemare în judecată.

Suma de care ar fi beneficiat soțul consilierei locale, dacă ar fi fost apt să participe la activități sportive, ar fi fost de maxim 8 lei pentru o oră de antrenament sau joc.

“Ca atare, prin raportare şi la valoarea potenţialului folos, este cât se poate de clar faptul că nu exista un interes principal sau secundar, nu exista vreo intenţie clară de a favoriza pe sine sau pe altă persoană, sau organizaţie, Hotărârea de consiliu local fiind emisă în scopurile precizate anterior – de a facilita accesul tinerilor şi al sportivilor la bazele de antrenament, precum şi de a stimula practicarea activităţilor sportive”, a mai subliniat avocatul Corneliei Boldiș.

Evaluare făcută cu un ochi închis

De cealaltă parte, reprezentanții ANI au depus întâmpinare la cererea de chemare în judecată, însă din ceea ce au susținut în document se poate poate concluziona că activitatea de evaluare este desfășurată orbește, doar în litera legii, nu și în spiritul ei, fiindcă nu au ținut cont de ceea ce Cornelia Boldiș a depus în apărarea ei.

“Cu privire la susţinerile reclamantei privind nelegalitatea procedurii prin neluarea în considerare a punctului de vedere depus, pârâta arată că în cauza dedusă judecăţii reclamanta s-a folosit de dreptul sau la un proces echitabil, prin atacarea la instanţa de contencios administrativ a raportului de evaluare.

Aşa cum se poate observa din analiza conţinutului raportului de evaluare contestat, acest act administrativ cuprinde toate elementele obligatorii prevăzute de legiuitor la art.21 alin.(3) din Legea nr.176/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, raportul de evaluare contestat conţine, la punctul I, o parte descriptivă a situaţiei de fapt, în care nu se menţionează doar modalitatea de sesizare a Agenţiei Naţionale de Integritate, ci şi competenţa ANI şi, respectiv perioada în care s-a desfăşurat activitatea de evaluare, precum şi informarea persoanei evaluate cu privire fa declanşarea activităţii de evaluare.

La punctul II din raportul de evaluat contestat este consemnat făptul să s-a realizat procedura de informare a persoanei evaluate cu privite la identificarea unor elemente de conflict de interese, precum şi că aceasta a fost invitată să depună în scris un punct de vedere ce a fost transmis şi înregistrat la ANI.

La punctul III din raportul de evaluare contestat privind evaluarea elementelor în sensul existenţei unei stări de conflict de interese, Inspectorul de integritate a prezentat documentele primite de la alte instituţii şi autorităţi publice şi a arătat, în detaliu, care sunt elementele raportat la care a identificat starea de conflict de interese.

La punctul IV din raportul de evaluate contestat sunt menţionate recomandările inspectorului de integritate sub aspectul respectării dispoziţiilor art. 29 din Legea nr.176/2010, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la completarea şi depunerea declaraţiilor de avere şi de interese în termenul prevăzut de acest act normativ, şi care, deci, nu prezint niciun fel de relevanţă juridică în ceea ce priveşte situaţia de conflict de interese reținută faţă de reclamantă.

La punctul V din actul contestat, inspectorul de integritate a descris în detaliu, fapta ce constituie încălcarea regimului conflictului de interes administrativ de către, persoana evaluată, şi a menţionat, totodată existenţa indiciilor temeinice cu privire la săvârşirea, de către aceasta, a infracțiunii de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane prevăzută de art. 301 din Codul Penai, motivând, în mod corespunzător şi clar, soluţia adoptata, fiind indicate şi temeiurile de drept în baza cărora au fost reţinute acestea precum şi elementele față de care şi-a fundamentat concluziile.

Susţinerile reclamantei privind acestea nu pot fi reținute ca fondate întrucât legiuitorul nu a impus o formă prestabilită a raportului de evaluare, ci a obligat doar la prezentarea unor elemente identificabile și verificabile, care să justifice concluziile la care ANI a ajuns în funcţie de specificitatea fiecărui caz în parte. Faptul că inspectorul de integritate a considerat în continuare, după exprimarea punctului de vedere al persoanei evaluate faţă de elementele care au generat evaluarea, şi înregistrat cu nr. 26391/G/II/08.08.2021, că sunt elemente în sensul existenţei unor situaţii de conflict de interese administrativ, nu poate forma convingerea instanței de judecată că, procedând la emiterea raportului de evaluare, nu ar fi valorificat argumentele persoanei evaluate exprimate prin punctul de vedere formulat în scris şi înregistrat la ANI.

La emiterea raportului de evaluare inspectorul de inspectorul de integritate a avut în vedere nu numai argumentele formulate de persoana evaluată, cât şi datele şi informaţiile comunicate de autorităţile şi instituţiile publice. În acelaşi context, prevederile art.21 al in.(3) lit. b) din Legea nr.176/2010 cu modificările şi completările ulterioare arată „dacă punctul de vedere a fost exprimat” şi nu daca acesta a fost redat în integralitatea sa.

Prin urmare, Agenția Națională de Integritate nu este obligată să-și însuşească punctul de vedere al persoanei evaluate, ori să răspundă punctual, fiind obligată să procedeze la motivarea actului administrativ în fapt şi în drept, să reţină argumentele juridice care susţin decizia administrativă, inspectorul de integritate fundamentându-şi concluziile pe ansamblul actelor aflate la dosarul administrativ de evaluarea.

Validitatea raportului de evaluare nu este condiţionată de redarea în întregime a punctului de vedere formulat de persoana evaluata sau de combaterea argumentelor persoanei evaluate legiuitorul nu prevăzut o astfel de condiţie pentru validitatea raportului de evaluare, şi nici nu a instituit în sarcina inspectorului de integritate o astfel de obligaţie”, au scris cei de la ANI în întâmpinare.

Aceștia au mai precizat că, în ceea ce priveşte conflictul de interese de natură administrativă, constatarea interesului personal de ordin administrativ nu este condiţionată existenţa unui beneficiu a unui folos ci sancţiunea intervine chiar şi pentru simplul fapt al posibilității anticipării deciziei.

“Nu pot fi primite ca fondate susţinerile reclamantei cu privire la starea de sănătate a soiului acesteia motivat de faptul că, chiar dacă se afla în imposibilitatea de a desfăşura activităţi sportive, acesta nu si-a pierdut calitatea de sportiv legitimaţia Clubul Sportiv Minerul Rodna, putând intra în programul de pregătire sportivă imediat după vindecarea accidentării. Prin urmare, în cadrul şedinţelor Consiliului Local reclamanta avea obligaţia: de a anunţa la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl avea în problema supusă dezbaterii”, a mai subliniat ANI în document.

Conflictul de interese, infirmat de instanță

Analizând actele depuse la dosar, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au constatat faptul că aleasa locală din Rodna a dovedit cu acte accidentarea suferită de soțul său, însă cu toate acestea calitatea acestuia de sportiv legitimat la clubul Minerul Rodna nu a încetat prin vreuna dintre modalităţile legale.

În ceea ce privește vizele medicale aplicate pe legitimația de sportiv a lui Alexandru Boldiș fără știrea sa și fără ca acesta să fi efectuat vizitele medicale obligatorii în acest sens, instanța arată că acestea nu sunt false, însă nu au fost emise de forul care trebuie. Concret, vizele medicale au fost emise de medicul de familie (n. r. decedat între timp) și nu de un medic care să activeze la un cabinet medico- sportiv.

“ (…) deşi era în continuare legitimat la clubul sportiv, domnul Boldiș Alexandru nu a mai participat din anul 2019 la competiţiile sportive şi nu mai era apt din punct de vedere fizic să practice activitate sportivă. Dovadă în acest sens stau actele medicale care confirmă accidentarea suferită, dar şi adeverinţa nr. 5/16.03.2021 emisă de Asociaţia Judeţeană de Fotbal Bistrița-Năsăud prin care se confirmă că ultimul joc la care a luat parte a fost cel din 02.06.2019.

Şi din declaraţia dată de XX, preşedintele Clubului Sportiv Minerul Rodna, în faţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud reiese că numitul Boldiș Alexandru nu a mai activat în cadrul clubului începând cu anul 2019 (…). Cu toate acestea, în lipsa unei notificări de retragere din club, manifestată expres sau tacit, prin returnarea echipamentului sportiv, preşedintele clubului a luat hotărârea de a i se viza în continuare legitimaţia.

Din aceeaşi declaraţie mai reiese faptul că legitimaţia vizată a fost deţinută de club până în anul 2021, abia în luna august 2021 fiind predată numitului Boldiș Alexandru. De asemenea, se arată că în anul 2020 şi până în septembrie 2021 nu au fost competiţii sportive şi de aceea nu s-a procedat la vizarea medicală a legitimaţiilor sportivilor.

După cum am arătat deja, vizele medicale aplicate nu respectă cerinţele legale şi nu pot acorda drept de joc soţului reclamantei. În acest context, putem concluziona că, din perspectiva domnului Boldiș Alexandru, acesta nu mai participa la competiţii sportive începând cu anul 2019, din cauza problemelor medicale suferite. Acest aspect reiese în mod neechivoc şi din postarea pe pagina de Facebook a Clubului Minerul Rodna din data de 27.08.2019, când s-au formulat urări cu ocazia zilei sale de naştere şi s-a făcut referire la accidentarea gravă suferită în respectivul sezon competiţional, iar numitul Boldiș Alexandru a răspuns «din păcate pt mine a fost ultimul meci».

Soţul reclamantei nici nu era în posesia carnetului de legitimare, care atesta calitatea sa de sportiv legitimat la un club sportiv. Carnetul său de legitimare s-a aflat în permanenţă în posesia clubului Minerul Rodna. De asemenea, vizele medicale aplicate nu îi permiteau să îşi desfăşoare activitatea sportivă.

Prin urmare, deşi la data adoptării H.C.L. nr. 55/30.12.2020 domnul Boldiș Alexandru avea calitatea de jucător legitimat al unui club sportiv, aceasta era deţinută în mod formal, iar situaţia de fapt existentă nu poate convinge că acest aspect, singur, era de natură a o influența pe reclamantă în îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi reveneau în calitate de consilier local, în sensul art. 70 din Legea nr. 161/2003. În viziunea soţilor Boldiș, cariera sportivă a numitului Boldiș Alexandru se încheiase în anul 2019, vizarea carnetului de legitimare realizându-se în mod automat şi fără ştiinţa lor.

De asemenea, în mod concret, Boldiș Alexandru nici nu avea dreptul de a participa la activitatea sportivă a clubului, fiind astfel înlăturate susţinerile pârâtei Agenţia Naţională de Integritate, care a arătat că, atâta vreme cât încă era legitimat, putea intra în programul de pregătire sportivă imediat după vindecarea accidentării. În acest context, reclamanta nu a prevăzut şi nici nu avea posibilitatea să prevadă un beneficiu pe care soţul ei să îl poată obţine ca urmare a hotărârii de consiliu local”, au precizat judecătorii clujeni în motivare.

În ceea ce privește interesul personal de natură patrimonială, instanța arată că, deși legea prevede că incidenţa unui astfel de interes nu este condiţionată de existenţa propriu-zisă a unui beneficiu ori a unui folos, fiind suficientă posibilitatea anticipării unui astfel de beneficiu, în speță nu se poate face abstracţie de valoarea vădit derizorie a beneficiului potenţial prefigurat.

Concret, soțul Corneliei Boldiș ar fi putut să beneficieze de scutirea de la plata taxei de 80 de lei/oră de utilizare a terenului sintetic, care se împarte la numărul de jucători, ceea ce înseamnă suma de maxim 8 lei.

Pe de altă parte, hotărârea de consiliu local în discuție a avut ca scop stimularea activităţii sportive pentru tinerii sub 18 ani şi sportivi în activitate, or Alexandru Boldiș mai era doar formal jucător la clubul de fotbal din Rodna.

“După cum subliniază reclamanta, conflictul de interese subzistă atunci când interesul privat al alesului local primează interesului public, dar în speţă nu se poate constata acest lucru. Potenţialul beneficiu pe care soţul reclamantei l-ar fi obţinut, dacă ar fi fost apt să participe la activităţi sportive, ar fi fost de maxim 8 lei pentru o oră de antrenament sau de joc. Ca atare, nu exista un interes personal de natură patrimonială, care să o fi influenţat pe reclamantă să propună şi să participe la adoptarea hotărârii de consiliu local, aceasta fiind emisă în scopurile precizate anterior, care urmăresc realizarea interesului public. În concluzie, chiar dacă raţiunea instituirii conflictului de interese este aceea de a înlătura orice suspiciune cu privire la modalitatea de exercitare a atribuţiilor şi competenţelor legale de către ale şii locali, în cauză, raportat la elementele specifice expuse, nu se poate reţine un astfel de dubiu rezonabil în privinţa reclamantei Boldiș Cornelia Alexandra. Succesiv, nu i se poate imputa nerespectarea obligaţiei de a anunţa la începutul dezbaterilor Consiliului local a interesului personal pe care îl avea în problema în discuţie şi nici a aceleia de a nu participa la deliberarea şi adoptarea hotărârii”, a mai precizat Curtea de Apel Cluj, în motivare, judecătorii concluzionând că în speță nu se confirmă existenţa conflictului de interese.

Totodată, ANI a fost obligată de instanță să plătească Corneliei Boldiș cheltuieli de judecată în valoare de 2.550 lei.

Până în acest  moment, sentința care a fost pronunțată de Curtea de Apel Cluj pe data de 16 decembrie 2022, nu a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, deși cei de la ANI au avut un termen de 15 zile de la comunicare.