Consilierul judeţean Monica Săsărman îi cere clarificări lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR! Vezi pentru ce

„În ultimele 6 luni s-au intensificat iniţiativele legislative care îşi propun ă reglementeze domeniul financiar-bancar prin intervenţia retroactivă în contractele încheiate între bănci şi clienţi. Legea privind darea în plată este cea mai cunoscută iniţiativă de acest gen; după aprobarea ei de către Parlament în decembrie 2015, a fost trimisă spre reexaminare de către Preşedinţie şi se află în dezbatere la Camera Deputaţilor. În forma adoptată iniţial, aceasta lege creează risc sistemic, reduce disciplina la plată, induce hazard moral pentru că nu distinge între cei care nu mai vor să plătească şi cei care nu mai pot să plătească, limitează accesul la creditare pentru populaţia tânăra şi pentru cei cu venituri reduse, afectează profitabilitatea şi solvabilitatea băncilor şi pune în discuţie garanţia suverană a statului’’- sunt concluziile unui raport prezentat de BNR, din care rezultă încă o dată vehemenţa cu care este atacată o iniţiativă legislativă menită să pună capăt simulacrului la care au fost supuşi românii care au încheiat acele contracte de credit avantajoase pentru bănci şi păguboase pentru ei.

Înainte de toate, ar fi de bun simţ să ne clarifice guvernatorul BNR următoarele aspecte:

1. Dispoziţiile din lege care-i permit o intervenţie agresivă în raporturile contractuale dintre bănci şi clienţi referitoare la modalitatea de stingere a acestor raporturi, intervenţie menită a susţine interesele băncilor – întrucât potrivit art. 35 din Legea nr. 312 din 28.iun.2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României „Atribuţiile guvernatorului Băncii Naţionale a României:

• Guvernatorul Băncii Naţionale a României dispune măsuri pentru executarea dispoziţiilor legale, a hotărârilor consiliului de administraţie, precum şi a altor reglementări privind Banca Naţională a României. Guvernatorul poate delega prim-viceguvernatorului şi viceguvernatorilor unele dintre atribuţiile sale, în condiţiile stabilite de consiliul de administraţie.
• Guvernatorul numeşte în funcţie personalul din aparatul central al Băncii Naţionale a României şi pe directorii sucursalelor şi ai agenţiilor.
• Guvernatorul emite ordine şi decizii şi reprezintă Banca Naţională a României în relaţiile cu terţii, semnând, direct sau prin persoane împuternicite de el, toate tratatele sau convenţiile încheiate.
• În numele consiliului de administraţie, guvernatorul prezintă Parlamentului, până la data de 30 iunie a anului următor, raportul anual al Băncii Naţionale a României, care cuprinde activităţile Băncii Naţionale a României, situaţiile financiare anuale şi raportul de audit, dezbătute, fără a fi supuse votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
• În cazul absenţei sau imposibilităţii guvernatorului de a acţiona, acesta va fi suplinit de prim-viceguvernator”.

2. Demersurile în concret pe care această instituţie a statului le-a făcut pentru informarea corectă a populaţiei cu privire la creditele în franci elveţieni, comisioanele grase stabilite de bănci, pentru a proteja şi interesele românilor, pentru că BNR avea această responsabilitate stabilită prin art. 2 alin. 2 lit. b din Legea nr. 312 din 28.iun.2004 privind atribuţiile BNR – „autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare’’.
3. Dacă s-au prestat servicii de colectare şi difuzare, la cerere, contra cost, conform reglementărilor proprii ale BNR, de date şi informaţii privind incidentele de plăţi şi riscurile de creditare în sistemul instituţiilor de credit, pentru că tot se susţine riscul, cât a costat acest studiu şi câţi bani s-au încasat de către BNR pentru acest studiu şi cine a plătit acest serviciu?

Considerăm că a cere lămurirea acestor lucruri nu e prea mult pentru o instituţie a statului.

Monica Săsărman, consilier judeţean PNL