Comisia de cultura din cadrul Consiliului Local Bistrita a decis ca anul acesta sa acorde cea mai mare subventie nerambursabila de la bugetul local Fundatiei culturale „Societatea de Concerte”. Hotarârea i-a revoltat pe reprezentantii Casei de Cultura a Sindicatelor Bistrita care organizeaza „Sindart – 40”, un proiect mult subfinantat fata de anii anteriori.
În timp ce „Societatea de Concerte” condusa de Gavril Tarmure, în acelasi timp si viceprimar al municipiului, a primit 170.000 de lei, proiectului „Sindart 40” i-a fost acordata o subventie de 13.000 de lei. "Vreau sa îi întreb pe domnii consilieri care sunt criteriile de departajare a diferitelor proiecte, pentru ca aceste criterii nu sunt publice", a declarat Alexandru Câtcauan, reprezentantul Casei de Cultura a Sindicatelor Bistrita.
Cu caciula pe la sponsori
Fara a fi o pacaleala, pe data de 1 aprilie 2008, a debutat a XXIV – a editie a Festivalului National de Satira si Umor „Marul de Aur”, organizat de Asociatia Nationala a Caselor de Cultura a Sindicatelor din România – prin Casa de Cultura a Sindicatelor Bistrita, Primaria si Consiliul local municipal Bistrita, Centrul Cultural „George Cosbuc”, Inspectoratul Scolar Judetean Bistrita-Nasaud, Centrul pentru Cultura al judetului Bistrita – Nasaud, Asociatia Umoristilor Bistriteni, S.C.D.P. Bistrita – Nasaud.
Timp de doua zile, au avut loc o multitudine de manifestari circumscrise Festivalului: Sectiunea de caricatura, cu tema: „Coruptie, Justitie, Fraternite”, Sectiunea de creatie literara care s-a desfasurat pe doua subsectiuni distincte – creatii în manuscris, care au cuprins epigrame, proza scurta, schite, parodii, fabule, cuplete si alte creatii ale genului, si subsectiunea creatii în volum publicat. La aceasta subsectiune a concursului s-au înscris autori de literatura umoristica publicata în volum în perioada aprilie 2007-februarie 2008. La salonul – concurs de fotografie „Vesnicia la minut” au fost invitati sa participe artisti fotografi profesionisti si amatori din întreaga tara. Categoric banii alocati de Consiliul local nu au fost îndestulatori nici macar festivalului de umor „Marul de aur”, având în vedere ca au participat zeci de artisti din întreaga tara. Din aceasta cauza, directorul institutiei, Alexandru Câtcauan, cel care se ocupa de aproape 26 de ani de organizarea acestui festival, nu a avut de ales decât sa se caciuleasca si sa umble dupa sponsori precum si la propriul buget si asa mic.
Autofinantarea, sursa sigura de venit
Construite în anii comunismului pentru a propaga cultura în rândul maselor, casele de cultura au devenit usor anacronice, facând acum încercari disperate pentru a se acomoda cu mecanismele economiei de piata. Casa de cultura a Sindicatelor Bistrita se pare ca în acest an trebuie sa se descurce cu bugete care acopera doar salariile celor câtiva angajati din schema. În acest context, singura solutie pentru autofinantare ramân activitatile mai putin culturale, care fac ca aceste institutii sa nu-si cinsteasca numele, dar sa faca rost de banii necesari pentru plata cheltuielilor. Municipalitatea, cel putin în ultima vreme, se mai arata realmente neinteresata de viata spirituala a comunitatii locale, cu atât mai mult în veea ce priveste Casa de Cultura a Sindicatelor.
La Bistrita, Casa de Cultura a Sindicatelor are numai câtiva angajati si functioneaza în câteva camere dintr-un imobil situat pe strada Odobescu. Directorul Alexandru Câtcauan este însa optimist si spera ca manifestarile culturale programate pentru acest an sa nu fie afectate, totusi, de bugetul extrem de mic si insuficient, tinând cont de agenda de manifestari a institutiei, care organizeaza sporadic activitati, precum cele consacrate lui Mihai Eminescu, în ianuarie, întâlnirile literare cu scriitorii bistriteni, Colocviile „George Cosbuc” precum si Saloanele „Liviu Rebreanu”.
Practic, Casa de Cultura a Sindicatelor, din câte se vede, functioneaza în regim de autofinantare si trebuie sa supravietuiasca din ce poate si cum poate.
Admirând impunatoarea cladire a Casei de Cultura a Sindicatelor din Bistrita, se poate crede cu usurinta ca în interior se desfasoara cel mai mare festival. Pe peretii exteriori sunt expuse numai putin de cinci sigle, printre care si cea a Universitatii Ecologice. La studii poate bistritenii mai viseaza, dar în ceea ce priveste actele de cultura le-a fost impusa uitarea. Si asta, pentru ca initiativele culturale desi exista finantarile sunt foarte rare, sub limita existentei, fapt care a stârnit indignarea reprezentantilor Casei de Cultura a Sindicatelor din municipiu. Profesorul Emil Moceanu, de exemplu, a declarat ca „probabil pe consilieri îi deranjeaza denumirea institutiei. Daca era una politica cu siguranta aveau bani. Culmea ironiei este ca pentru «Zilele Liceului de Arte Plastice Corneliu Baba» s-au alocat fonduri dublu (n.r. – 26.000 de lei) fata de noi acest lucru este discriminare pe fata. Asa, consilierii locali au demonstrat ca se aloca fonduri dupa culoarea politica. Toti stiu sa critice, dar sa faca ceva concret ba”.
Legea-i lege
În opinia directorului Câtcauan, „existenta acestor institutii creeaza totusi fundamentul pentru actul cultural în rândul maselor si, deci, este necesar ca ele sa existe”. La Bistrita, Casa de Cultura a Sindicatelor are în acest an un buget de numai 13 mii de lei. În virtutea legii O. G. 26/2000 CCS Bistrita este o utilitate publica si comform art. 41 din lege „Recunoasterea utilitatii publice confera asociatiei sau fundatiei urmatoarele drepturi si obligatii:
a) dreptul de a i se concesiona servicii publice fara caracter comercial, în conditiile legii;
b) dreptul preferential la resurse provenite din bugetul de stat si din bugetele locale;
c) dreptul de a mentiona în toate documentele pe care le întocmeste ca asociatia sau fundatia este recunoscuta ca fiind de utilitate publica;
d) obligatia de a mentine cel putin nivelul activitatii si performantele care au determinat recunoasterea;
e) obligatia de a comunica autoritatii administrative competente orice modificari ale actului constitutiv si ale statutului, precum si rapoartele de activitate si bilanturile anuale; autoritatea administrativa are obligatia sa asigure consultarea acestor documente de catre orice persoana interesata.”
“Am convenit sa facem în acest an «Marul de Aur» sub auspiciile celor 40 de ani de cultura sindicala, solicitând Consiliului Local suma de 17 mii de lei, cu acesti bani trebuind sa finalizam alte cinci proiecte, dar consilierii locali nu au înteles nimic, taind fara vreo motivatie obiectiva peste 4.000 de lei. Din ceea ce am primit, abia de voi putea organiza festivalul de poezie «George Cosbuc». E râsu'-plânsu' ceea ce se întâmpla!”, a declarat Câtcauan, precizând, de asemenea, ca bugetul alocat în acest an este de trei ori mai mic fata de cel obtinut anul trecut.
Reprezentantii Primariei Bistrita au declarat însa ca „bugetul este subtire fiindca nu exista posibilitati mai mari”, dar spera ca anul viitor acestui segment sa îi revina sume mult mai importante.
Si totusi dinamica
Din fericire Casa de Cultura a Sindicatelor din Bistrita reuseste sa fie destul de dinamica pe plan local. Are o relatie buna cu sindicatele, carora le ofera spatiul necesar pentru organizarea activitatilor specifice. Mai închiriaza pe o perioada scurta câteva spatii unor societati comerciale, iar cu fondurile obtinute din chirii finanteaza unele programe culturale. Una peste alta, în ciuda faptului ca se crede ca nu mai este nevoie de aceasta institutie de cultura, reactia publicului la contactul cu artistii demonstreaza contrariul", ne-a spus, directorul institutiei Alexandru Câtcauan.
Din principalele programe derulate de aceasta institutie mentionam: Antologia „Cosbuc în cautarea actualitatii”, Festivalul International de Satira si Umor „Marul de Aur”, Schimbul cultural International prin participarea ansamblului folcloric „Codrisorul” la festivalul international HUE – 2008 din Hanoi – Vietnam. De asemenea, antologia de versuri „Luca Onul – 66” simpozion cu monografia „Casei de Cultura a Sindicatelor – 40 de ani” si a manifestarilor care vor marca acest eveniment.
Realitatile consemnate mai sus arata ca în Casa de cultura a Sindicatelor din Bistrita nu numai numele este acela care mai are legatura cu activitatile de natura spirituala. Pe de alta parte, acolo unde primarii si câtiva oameni de suflet mai fac eforturi pentru localitatile în care traiesc si pe care le reprezinta, casele de cultura continua sa reprezinte si mai puternic interesele.
Aurelia Moldovan
