Alegeri 4 in 1 la vecinii din sud-vest
Consilieri romani in patru comune din Serbia
Serbia a organizat in 6 mai un scrutin pentru alegerea reprezentanţilor politici, atat la nivel legislativ central, cat şi in provinciile, oraşele şi raioanele acestui stat. Romanii din Serbia, prin formaţiunile politice care ii reprezinta, au reuşit sa aleaga prin vot consilieri locali in patru raioane. In ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale, in al doilea tur vor merge preşedintele demisionar Boris Tadici şi conservatorul Tomislav Nikolici.
Sarbii au fost chemaţi la urne in 6 mai, in cadrul unui scrutin complex. Astfel, in urma cu o saptamana in Serbia au avut loc atat alegeri prezidenţiale şi parlamentare, cat şi provinciale şi locale. Tema principala a dezbaterilor pre-electorale au reprezentat-o temele economice, fiind prima data cand problema statului Kosovo nu mai este in prim-plan, titreaza agenţia Mediafax. Principalele doua tabere, cea a preşedintelui demisionar Boris Tadici şi a Partidului Democrat (DS), precum şi cea a conservatorului populist Tomislav Nikolici şi a Partidului Sarb al Progresului (SNS, de opoziţie), promit locuri de munca şi sosirea investitorilor straini, dar şi combaterea corupţiei şi a economiei subterane.
Liste de candidaţi in aproape toate comunele
Şi pentru romanii din Voievodina şi Valea Timocului a fost un moment important, aceştia fiind şi ei aşteptaţi la urne sa-şi voteze liderii. Principalul partid al romanilor/vlahilor din Timoc, Partia Democrata a Rumanilor din Serbia, a participat la alegeri cu speranţa ca alegerile locale din zona Timocului va aduce cat mai mulţi reprezentanţi ai PDRS in consiliile locale ale comunelor sau raioanelor in care a candidat, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc. Deşi lipsit de mijloacele financiare de care dispun partidele sarbe, PDRS, singur sau in diverse alianţe locale, a depus liste cu candidaţi aproape in toate comunele din Timoc. Astfel de liste au fost depuse in comunele: Zaicear, Bolevat, Cladovo, Maidanpec, Cucevo, Petrovat, Zagubita şi Ciupria. In Bor si Negotin, comune in mare parte locuite de romani, nu se organizeaza alegeri locale.
“Speram ca oamenii noştri vor ieşi la vot, iar rezultatele vor fi mai bune şi le vor depaşi pe cele de la alegerile trecute, chiar daca partidul nostru nu s-a putut compara din punct de vedere financiar cu partidele sarbeşti. Speram sa avem cat mai mulţi consilieri in consiliile locale”, a declarat pentru Romanian Global News, dr. Predrag Balasevic, preşedintele PDRS. Partidul a reuşit sa aleaga consilieri in patru din comunele in care s-au organizat alegeri. Astfel, PDRS a reuşit sa intre in consiliile locale din Zaicear, Bolevat, Cucevo şi Petrovat, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.
In Voivodina noua conducere a Comunitaţii Romanilor din Serbia, cea mai importanta organizaţie romaneasca din Voivodina, a facut o alianţa cu Partidul Democrat, partid pe care in mod tradiţional il voteaza romanii din Voivodina. Romanii din aceasta zona işi pun speranţa in singurul partid romanesc care participa la alegeri – Alianţa Romanilor din Voivodina (ARV), infiinţat in 2002, şi spera ca astfel vor avea reprezentanţi in instituţiile locale, provinciale şi naţionale ale statului.
O minoritate semnificativa a Serbiei
Numai in Timoc, Serbia de Sud Est, numarul celor care vorbesc romaneşte se ridica la 300.000. In Voivodina sunt aproximativ 50.000, dar sarbii recunosc 30.000 de romani. Inca din antichitate, in josul raului Timoc, traieşte o populaţie de etnie romana. O populaţie care a fost supusa constant mecanismelor de deznaţionalizare, in ultimii douazeci de ani. In repetate randuri statul sarb a inventat o etnie vlaha şi a incercat pe cat posibil sa nege etnia romana, infiinţand un Consiliu Naţional al Vlahilor, a nascocit alfabetul chirilic vlah şi nu a recunoscut alfabetul latin, a oferit acces la educaţie, practicarea cultului şi informare in sarba. Pe 1 martie, Romania şi Serbia au semnat protocolul privind minoritaţile. Serbia a obţinut, astfel, statutul de candidat, iar Romania, cateva cerinţe fundamentale pentru minoritatea sa: neamestecul autoritaţilor sarbe in afirmarea identitaţii, dreptul de a folosi scrierea latina, de a avea biserici, şcoli şi informare in limba materna.
Senatorul Viorel Badea, preşedintele Comisiei romanilor de pretutindeni, a participat, din partea Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), la monitorizarea alegerilor parlamentare din Serbia. Participarea senatorului roman la observarea procesului electoral din ţara vecina are loc in baza misiunii incredinţate APCE de a garanta standardele de ordin democratic şi electoral in cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, dar şi in contextul importanţei deosebite pe care Romania o acorda protecţiei drepturilor şi libertaţilor fundamentale ale comunitaţilor romaneşti care se afla dincolo de graniţele ţarii.
Tadici, din nou pe buletinul de vot
In ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale, preşedintele Boris Tadic şi Tomislav Nikolic se vor confrunta in al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din Serbia la 20 mai, conform estimarilor realizate de CESID. Boris Tadic a obţinut 26,8 la suta din voturi, iar adversarul sau 25,6 la suta, la finalul alegerilor generale susţinute duminica in acest stat din Balcani.
Tadici, care a demisionat luna trecuta, forţand astfel organizarea alegerilor generale, a mizat, in campania sa electorala, pe aderarea ţarii la Uniunea Europeana. A prezentat un „plan in cinci puncte", bazat pe integrarea in UE şi pe dezvoltarea economica. El a promis ca, daca va fi ales, Serbia va incepe negocierile de aderare la blocul european inainte de sfarşitul lui 2012, cu obiectivul de a le incheia in cinci ani. Şi Nikolici a afirmat ca este dedicat procesului de aderare la Uniunea Europeana. Numai ca declaraţiile sale sunt privite de unii cu neincredere, avand in vedere ca, in urma cu doar caţiva ani, acesta declara ca ar prefera ca Serbia sa devina o provincie ruseasca decat membra a Uniunii Europene.
Formaţiunile celor doi au dus şi ele o lupta stransa in scrutinul legislativ. Ultimele sondaje arata ca formaţiunile lui Nikolici şi Tadici se situeaza pe primele locuri in preferinţele electoratului, cu 33,5 şi, respectiv, 28,3% din intenţiile de vot. Niciuna dintre cele doua formaţiuni nu va putea forma singura majoritatea, astfel ca socialiştii actualului ministru de Interne, Iviţa Dacici, vor juca un rol important, ca şi in alegerile din 2008. Potrivit analiştilor, partidul lui Dacici ar urma sa il susţina din nou pe cel al lui Tadici in formarea guvernului.
Zi de alegeri şi in alte state europene
Au fost inregistrate 87 de partide politice, dintre care patru au fost infiinţate in 2012. Pentru a fi inregistrat, un partid trebuie sa stranga 10.000 de semnaturi, iar daca este un partid al unei minoritaţi naţionale sunt suficiente 1.000 de semnaturi. Partidele politice, coaliţiile şi alte organizaţii politice inregistrate, individual sau separat, precum şi grupuri de cetaţeni, işi pot lansa candidaţii pentru alegeri. Lista electorala este aprobata daca a intrunit cel puţin 10.000 de semnaturi din randul alegatorilor. In Serbia existau peste 600 de organizaţii politice inainte de a li se cere partidelor sa se inregistreze din nou, incepand din iulie 2009, pe baza legii privind partidele politice.
Amintim ca in data de 6 mai au avut loc alegeri şi in alte state europene: prezidenţiale in Franţa, parlamentare anticipate in Grecia şi tot legislative in Armenia. In Franţa, al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, in care s-au confruntat Nicolas Sarkozy şi Francois Hollande, fostul preşedinte fiind invins la diferenţa mica de catre socialistul Hollande. Sarkozy şi-ar fi aratat intenţia, spun surse din cadrul partidului sau, de a parasi complet scena politica.
In Grecia au avut loc alegeri parlamentare anticipate, iar lupta s-a dat intre socialiştii fostului ministru de finanţe şi negociator cu instituţiile financiare internaţionale, Evanghelos Venizelos, şi conservatori, care par sa conduca in sondaje, in pofida promisiunilor celor dintai ca vor face totul pentru menţinerea ţarii in zona euro. Zi politica importanta şi in Armenia, unde secţiile de votare s-au deschis pentru alegeri legislative. Favorite sunt partidele de coaliţie de guvernamant, in special formaţiunea preşedintelui, Serge Sarkissian.
Diana Gabor
