În ultima perioadă tot mai multe legi sunt adoptate de către Senat. Marţi dimineaţa senatul a adoptat un raport de admitere pentru iniţiativa care modifică Legea 176/2010 privind integritatea în funcţiile publice, această lege fiind respinsă în primăvară de către Camera Deputaţilor. Cu toate aceste, acum, proiectul de lege propus de către deputatul PSD Cătălin Rădulescu prin care conflictul de interese sau starea de incompatibilitate constatate în urma unor fapte comise de demnitari sau funcţionari publici se prescriu după trei ani de la data săvârşirii lor a trecut mai departe cu 72 de voturi. Legat de acest subiect, doi avocaţi clujeni vin cu lămuri, susţinând că s-a făcut o confuzie între conflictul de interese ca abatere disciplinară şi fapta penală ce constituie un conflict de interese.
Iniţiatorul, Cătalin Rădulescu, fost condamnat în 2016 la un an şi jumătate de închisoare cu suspendare pentru dare de mită şi efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, îşi susţine fără reţinere proiectul pentru care se lupta de o bună perioadă de timp susţinând că este ceva logic şi normal ca starea de incompatibilitate şi conflictul de interese sa fie prescrise de la trei ani de la data săvârşirii lor. Contrar la ceea ce susţine deputatul PSD, senatorul Sorina Presadă, deputat USR aduce argumente împotriva acestei iniţiative legislative. Proiectul fostului deţinut politic menţionează modalităţile de sancţionare ale demnitarilor sau funcţionarilor publici în cazul conflictului de interese, el afirmând că conflictul de interese să nu mai fie incriminat prin pierderea mandatului, ci sa fie numai sancţionat administrativ, în felul în care au fost sancţionaţi şi parlamentarii.
Părerile sunt împărţite, după cum şi era de aşteptat, însă, înainte de aceasta lupta politica cei care sunt în măsură de a trimite mai departe o lege ar trebui sa se gândească la siguranţa ţării, la corectitudine. În primul rând, un senator PSD, Adrian Ţuţuianu a venit cu argumente pro modificării legii ce îi priveşte pe funcţionarii publici.
“Avem un termen general de prescripţie de trei ani şi este treaba ANI să verifice în timp real pe cei care au săvârşit asemenea fapte şi să dispună măsurile necesare. Trei ani sunt suficienţi. Şi al treilea lucru, ca orice termen de prescripţie, el poate fi suspendat, poate fi întrerupt din cauzele prevăzute de lege. Deci, teza susţinută conform căreia nu s-ar mai putea trage la răspundere persoanele care se fac vinovate de asemenea fapte este falsă. Vine dintr-un fel de înţelegere a lucrurilor care nu are nimic de a face cu un sistem democratic şi cu o justiţie corectă. Instituţiile statului trebuie să îşi facă treaba în termenul prevăzut de lege şi nu să vină cineva acum să spună unui ales local că are o incompatibilitate sau o situaţie de conflict de interese din anul 2003 de la Legea 161 când avem prima reglementare, ceea ce ar fi absolut incorect. Pentru aceste motive, eu cred că proiectul propus astăzi este bun şi vine să disciplineze activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate”, a precizat Ţuţuianu.
În al doilea rând, cei care sunt în totalitate împotriva acestei modificări de Lege, în mare parte senatori şi deputaţi USR susţin că este inadmisibil ca faptele săvârşite în situaţii de conflict de interese sau incompatibilitate să rămână nepedepsite.
“Vă aduc aminte că există o decizie recentă a CCR, din 4 iulie 2018, care pe un articol de lege similar s-a pronunţat deja şi a spus că acel articol este neconstituţional. Dacă acest proiect de lege trece astăzi de Senat, şi el va fi declarat neconstituţional. Vă îndemn aşadar să chibzuiţi foarte bine la votul pe care îl veţi da astăzi. Este inadmisibil ca faptele săvârşite în situaţie de conflict de interese sau incompatibilitate să rămână nepedepsite şi să se prescrie în termen de trei ani. (…) USR se împotriveşte acestui proiect şi vă îndemn să faceţi acelaşi lucru”, a declarat senatorul USR, Florina Presadă.
Alexandru Rîşniţă şi Tiberiu Ban despre conflictul de interese şi termenul de prescripţie în funcţiile publice
Pentru a avea un punct de vedere cât mai apropiat de adevăr, am apelat la persoane care nu duc o lupta politică ci judecă în baza legilor. Avocaţii Alexandru Rîşniţă şi Tiberiu Ban vin cu lămuriri legate de aceste controverse.
Avocatul Alexandru Rîşniţă ar stabili un termen de minimum cinci ani, nu de trei cum este propus în lege, susţinând că se impune instaurarea unui asemenea termen
“În primul rând trebuie observat faptul că legea criticată vizează, în mod exclusiv, materia extrapenală a conflictului de interese, neavând nicio incidenţă asupra hotărârilor judecătoreşti pronunţate în materie penală cu privire la săvârşirea infracţiunii de conflict de interese. Sunt vizate, aşadar, chestiunile expuse în Rapoartele ANI. Ceea ce trebuie înţeles dintru început este că în materia dreptului, indiferent de ramura vizată, rareori regăsim sancţiuni imprescriptibile. Bunăoară, în materie penală există o excepţie expresă de la această regulă a prescripţiei executării pedepselor, legiuitorul alegând să declare ca fiind „imprescriptibile” pedepsele aplicate în cazul săvârşirii unor fapte deosebit de grave (cum este omorul, genocidul ş.a.m.d.) Ca atare, utilizând un simplu exerciţiu logic, dacă un asemenea raţionament excepţional apare ca fiind eminamente justificat în cazul prezentat anterior, subtilitatea aplicării lui în cazul unei simple încălcări a Legii nr. 176/2000 ne scapă cu desăvârşire.
În opinia mea, se impune instaurarea unui asemenea termen. Singura mea rezervă este legată de durata de 3 ani stabilită în cadrul proiectului de lege. Eu aş stabilit un termen de minim 5 ani”, declara pentru Gazeta de Cluj, avocatul Alexandru Risnita
Despre introducerea unui termen de prescripţie de trei ani pentru conflictul de interese sau starea de incompatibilitate, avocatul Tiberiu Ban a declarat că acest termen de trei ani este corect şi motivat. În plus, avocatul susţine că se face mare confuzie între conflictul de interese ca abatere disciplinară şi fapta penală ce constituie un conflict de interese.
„Conform art. 25 din Legea 176 fapta persoanei aflată într-o situaţie de conflict de interese sau în stare de incompatibilitate, care emite acte administrative, acte juridice, ia decizii şi participă la încălcarea unei decizii cu încălcarea obligaţiei legale constituie o abatere disciplinara. Legat de acea prescriptivă, este logic că orice abatere disciplinară să aibă un termen de prescripţie, chiar şi legea penala are un termen de prescripţie pentru infracţiuni, este corect atunci să fie şi pentru abateri disciplinare un termen de prescripţie. După cum am văzut comentariile în mass-media se face o confuzie între conflictul de interese ca abatere disciplinară şi fapta penală ce constituie un conflict de interese, prevăzut de art. 301 al.(1) din Codul Penal, unde se spune că acest funcţionar în exercitarea atribuţiilor îndeplineşte un act, participă la luarea unei decizii, după cum se poate observa este aproape identitate de text cu articolul 25 din Legea 176. A participa la o decizie prin care s-a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică. Ei, dacă fapta constituie infracţiune conform art. 301 nu se mai pune problema acestui termen general de trei ani de prescriptive, prevăzut de art. 2517 din Codul Civil.
În cazul în care ne aflăm în prezenţa unui conflict de interese prevăzut de art. 301 al. (1) din Codul Penal, conform art. 155 al (1) si (4) daca intervin întreruperi ale cursului de prescripţie practice termenul se dublează ajungând la zece ani.
Termenul de trei ani de prescripţie pentru abatere disciplinară eu îl găsesc corect si motivat, dar să nu se confunde că s-ar modifica termenul de prescripţie în penal. Or, ceea ce interesează şi se sancţionează în cazul faptei penale de conflict de interese este o încălcare a legii penal”, declară avocatul Tiberiu Ban
