Președintele și vicepreședintele Tribunalului Bistrița-Năsăud, Liliana Elisabeta Preda și Ildiko Simionescu se numără printre cei 30 de magistrați, șefi de tribunale din țară, care au semnat o scrisoare deschisă, dată publicității duminică, prin care-și manifestă dezacordul față de protestele din justiția română.
Treizeci de președinți și vicepreședinți de Tribunale au transmis o scrisoare deschisă Secției de Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Printre aceștia se află și președintele Tribunalului Bistrița-Năsăud, Liliana Elisabeta Preda, dar și vicepreședintele Ildiko Simionescu.
Semnatarii scrisorii deschise critică îndemnul la „forme radicale de protest, suspendarea activității firești a instanțelor, instigarea la mișcări de stradă, dezinformările constante, rostogolirea intenționată a unor neadevăruri nu au niciun fel de legătură cu activitatea și statutul de judecător”.
„Judecătorul trebuie să rămână nepărtinitor și să fie capabil să facă aprecieri obiective și impațiale în cauzele cu care este sau poate fi învestit în viitor. Coborârea judecătorului în agora și participarea acestuia la adunări publice în care există riscul deja dovedit al confiscării acestora de către diverse persoane cu orientări politice manifeste, nu poate avea decât consecințe extrem de grave asupra ideii de justiție, în înțelesul ei fundamental”, susțin semnatarii scrisorii.
Cei 30 de președinți și vicepreședinți ai tribunalelor mai transmit că au luat cunoștință și de împrejurarea că „judecătorul Cristi Vasilică Dănileț de la Tribunalul Cluj, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, coordonează mai multe manifestări și acțiuni publice, atât pe plan național, cât și european, erijându-se într-un «așa-zis» reprezentant al judecătorilor din România, acțiunile acestuia situându-se, de cele mai multe ori, în sfera unor demersuri cu conotații politice”.
O scrisoare deschisă către CSM au transmis și 31 de președinți și vicepreședinți de Curți de Apel.
Toți șefii de instanțe care au semnat documentele amintite, sunt însă taxați de trei asociații ale magistraților din România. Este vorba despre Asociația „Forumul Judecătorilor din România”, Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația „Inițiativa pentru Justiție” care spun, într-un comunicat de presă dat publicității luni, că lipsa unui dialog real cu judecătorii și procurorii a determinat mii de magistrați să protesteze sub diverse forme, de la suspendarea ședințelor de judecată și până la ieșirea pe treptele instanțelor și parchetelor, într-un demers nemaiîntâlnit în sistemul judiciar și care va continua în același ritm și în zilele următoare, libertatea de exprimare a magistraților români neputând fi îngrădită arbitrar.
„Aceste proteste principiale aparțin miilor de judecători și procurori români care le desfășoară zilnic, neavând legătură cu susținerile individuale sau interesul personal al vreunui magistrat ori om politic, și au singurul scop de a contribui la menținerea statului de drept în România, independența justiției fiind esențială în acest sens„, arată cele trei asociații mai sus amintite.
Totodată acestea mai precizează că demersul președinților și vicepreședinților de instanțe semnatari ai scrisorilor deschise nu au mandate de reprezentare din partea colegilor lor.
„Delimitarea de proteste a unui număr de 31 de președinți sau vicepreședinți de curți de apel, respectiv 30 de președinți sau vicepreședinți de tribunale, reprezentând 1,3% din judecătorii din România, respectiv 0,8% din magistrații români, fără a avea mandate de reprezentare din partea colegilor lor, constituie un demers insignifiant, fără influență asupra majorității judecătorilor și procurorilor din România. Opinia unui președinte de instanță, care are rol exclusiv administrativ într-o instanță, nu are o valoare mai mare decât opinia unui simplu judecător, între judecători neexistând subordonare ierarhică. Ne întrebăm retoric ce soluție întrezăresc și ce anume au întreprins în acest sens acești judecători cu funcții de conducere sau Consiliul Superior al Magistraturii în contextul în care Guvernul nu a ținut seama nici măcar de mandatul de negociere dat președintelui CSM, introducând texte noi prin O.U.G. nr.12/2019, nesupuse avizării CSM sau dezbaterii magistraților?„, transmit cele trei asociații de magistrați.
