Condamnat la închisoare cu executare, Ovidiu Cherecheș a încercat să scape de pedeapsă! CA Cluj i-a spus NU

Ovidiu Ciprian Cherecheș a încercat să scape de condamnarea pronunțată în dosarul în care a fost acuzat de acces ilegal la un sistem informatic și lovire, după ce l-a bătut pe un polițist din Bistrița, i-a smuls telefonul și i l-a accesat pentru a șterge o înregistrare video cu notarul Adrian Bria.

În vara acestui an, Tribunalul Bistrița-Năsăud l-a condamnat pe Cherecheș la 2 ani și 7 luni de închisoare cu suspendare, fiindcă “a participat la activități sportive, primind numeroase distincții, are o familie şi este încadrat în muncă, după comiterea infracțiunilor a regretat acțiunea violentă pe care a avut-o față de persoana vătămată”. Totodată, fostul boxer a fost obligat și la plata a circa 22.000 de euro daune morale, plus cheltuieli de judecată în cuantum de 11.300 lei și cheltuieli judiciare de 3.300 lei.

La Curtea de Apel Cluj nu a avut însă parte de clemență. Chiar dacă pedeapsa nu i-a fost majorată, judecătorii clujeni au considerat că Ovidiu Cherecheș trebui să o ispășească după gratii, în condițiile în care acesta, nu cu mult timp înainte ca instanța să se pronunțe definitiv, s-a bătut cu un alt bărbat într-un club din Bistrița, și a fost reținut pentru 24 de ore, pentru „încăierare” și „disturbarea ordinii și liniștii publice”.

A vrut să scape de gratii, dar fără succes

Fiindcă spera să scape basma curată, evident că fostul boxer a fost marcat de-a dreptul de sentință, astfel că, la nicio o săptămână după ce instanța clujeană s-a pronunțat, a depus o contestație în anulare, tot la Curtea de Apel Cluj.

Numai că, judecătorii i-au respins acțiunea.

“În baza art. 431 C.pr.pen respinge ca inadmisibilă în principiu contestaţia în anulare formulată de contestatorul-condamnat C.O.C., încarcerat în prezent în Penitenciarul Bistriţa împotriva deciziei penale nr. 1490/A/29.11.2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 745/112/2020. Obligă condamnatul contestator la plata cheltuielilor judiciare avansate de către partea civilă CDC în cuantum de 2.000 lei, conform chitanţei nr. ID (….).

Obligă condamnatul contestator la plata sumei de 400 lei cheltuieli de judecată avansate de stat. Definitivă”, este decizia Curții de Apel Cluj, pronunțată pe data de 15 decembrie.

Concret, magistrații clujeni au considerat că motivele pe care se sprijină acțiunea lui Ovidiu Cherecheș nu sunt cele prevăzute de art. 426 din Codul de procedură penală.

Ce spune legea despre contestația în anulare

Conform articolului de lege invocat mai sus, se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:

a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părţi sau când, deşi legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate;

b) când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal;

c) când hotărârea a fost pronunţată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului;

d) când instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;

e) când judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii;

f) când judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistenţa juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii;

g) când şedinţa de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel;

h) când instanţa nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă;

i) când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.

A sărit în ajutorul lui Bria și a comis-o rău de tot

Faptele care l-au trimis după gratii pe Ovidiu Ciprian Cherecheș au fost comise de acesta în noiembrie 2017, după ce tatăl polițistului l-a prins în apropierea casei pe notarul Adrian Bria făcându-și de cap cu o prostituată. Supărat că l-a întrerupt și l-a alungat de acolo, notarul l-a amenințat pe bătrân că îl agață de gard. Cum bătrânul a rămas ferm pe poziții, notarul a fost nevoit să plece. Nu s-a dus însă departe, ci la doar circa 100 m mai încolo, pe un teren viran ce aparține unui vecin de-al polițistului.

La scurt timp după acest episod, acasă a ajuns și polițistul, și a aflat ce s-a întâmplat, mai ales ca a zărit pe terenul vecinului o mașină de culoare neagră, străină. A început să îl supravegheze pe Bria cu un binoclu, însă notarul a observat că este filat. Din acest punct au început discuțiile între Bria și polițist. Acesta din urmă, și-a scos telefonul și a început să îl filmeze pe notar, și evident toată discuția dintre cei doi bărbați a fost înregistrată. Fiindcă subiectul era escapada lui Bria, în care acestuia i s-a spus că înregistrarea va ajunge pe rețelele sociale, notarul și-a chemat pe amicul Cherecheș în sprijin.

Notarul a rămas în mașină, în timp ce Cherecheș a intrat în curtea imobilului fără să-l poftească nimeni, chiar dacă poarta și gardul împrejmuitor nu erau încă montate, și a intenționat să intre în casă. Văzându-l, polițistul i-a ieșit în întâmpinare și a mimat că îl filmează și pe acesta.

Când l-a văzut pe polițist cu telefonul în mână, într-o primă fază Cherecheș a făcut câțiva pași în spate, iar când a ajuns în apropierea stâlpilor ce țineau loc de poartă, amicul lui Bria l-a pocnit scurt pe polițist. Lovitura a fost una extrem de dură fiindcă polițistul s-a ales cu o fractură de maxilar, leziune care a necesitat 55-57 de zile de îngrijiri medicale. Din această cauză, polițistul a suferit și o intervenție chirurgicală la un spital din Cluj-Napoca.

După ce l-a pocnit și l-a doborât la pământ pe polițist, Cherecheș i-a luat acestuia telefonul și s-a dus spre mașina lui Bria, a urcat, după care notarul, aflat la volan, a plecat de la fața locului. După ce au parcurs circa 50 m, Cherecheș a aruncat pe geam telefonul, evident nu înainte de a șterge înregistrarea compromițătoare. Numai că, ghinion, chiar dacă a fost ștearsă de pe card, urmele acesteia au rămas în memoria telefonului, astfel că informaticienii parchetului au reușit să recupereze înregistrarea video.

Câteva ore mai târziu după ce i-a rupt falca polițistului și l-a băgat în spital, Cherecheș, probabil conștient că a comis-o rău, s-a întors la locuința acestuia, cu intenția, zice el, de a-și cere scuze și de a se împăca cu victima sa. Numai că bărbatul era deja în spital, astfel că în întâmpinare i-a ieșit soția polițistului care i-a reproșat faptul că i-a agresat destul de tare soțul și care i-a cerut să plece din curte.

Potrivit procurorilor, Cherecheș s-ar fi conformat, însă nu înainte de a o amenința pe soția polițistului.

La Bistrița, cu suspendare! Clujul l-a trimis după gratii

În iunie 2020, Cherecheș a fost trimis în judecată pentru lovire sau alte violențe, acces ilegal la un sistem informatic și alterare a integrității datelor informatice, iar în iulie 2022, instanța de fond de la Tribunalul Bistrița-Năsăud s-a pronunțat, condamnându-l la 2 ani și 7 luni de închisoare cu suspendare, judecătorii reținând ca circumstanță atenuantă faptul că “a participat la activităţi sportive, primind numeroase distincţii, are o familie şi este încadrat în muncă, după comiterea infracţiunilor a regretat acţiunea violentă pe care a avut-o faţă de persoana vătămată”.

Nu același lucru s-a întâmplat la Curtea de Apel Cluj, unde polițistul a atacat sentința de la Bistrița cu apel.

Astfel, judecătorii clujeni au admis apelul depus de polițist, taxând totodată indulgența de care au dat dovadă judecătorii de la Tribunalul Bistrița-Năsăud care i-au aplicat lui Cherecheș o pedeapsă cu suspendare. Totodată, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj nu au putut trece cu vederea faptul că pe lângă violența exercitată asupra polițistului, a mai fost implicat în alte două bătăi după ce a fost pronunțată sentința de la Bistrița, care s-au petrecut în lunile august și noiembrie.

“Sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei, trebuie efectuată o justă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art.74 C.pen., ținându-se cont de gradul de pericol social în concret ridicat al faptelor comise agravat de circumstanţele reale ale săvârşirii lor, dar şi de circumstanţele personale ale inculpatului, care a avut o atitudine nesinceră cu privire la faptele comise, nu posedă antecedente penale, fiindu-i aplicată o amendă administrativă pentru două fapte de purtare abuzivă, aşa cum rezultă din fişa de cazier.

Este relevantă împrejurarea că în timpul judecării acestui dosar de către Curtea de Apel, inculpatul a mai fost implicat în săvârșirea a două infracțiuni cu violență (în luna august și la 6.11.2022) pentru care i s-au întocmit dosare penale, ceea ce dovedește din partea acestuia o agresivitate ieșită din comun și folosirea forței ca un mod de viață.

Practicarea boxului și calitățile sale de sportiv profesionist trebuiau să primească valențe și să fie valorificate în cadrul competițiilor la care a participat și nicidecum de către Tribunal cu ocazia individualizării modului de executare a pedepsei, unde trebuiau să prevaleze condițiile, mijloacele de comitere a infracțiunilor și consecințele acestora în speța de față.

Este demn de remarcat faptul că inculpatul a încercat să se substituie organelor judiciare, încercând „să-i facă dreptate” martorului Bria, scop în care s-a deplasat la locuința victimei și la refuzul acesteia de a șterge filmarea compromițătoare la adresa prietenului său, nu a pregetat să îl lovească și să îi ia dispozitivul pentru a distruge imaginile incriminatoare. Curtea reține că restabilirea unor drepturi pretins încălcate nu se poate realiza prin violență și utilizarea forței fizice împotriva semenilor, ci numai pe căile prevăzute de lege.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane care văzând constrângerea la care este supus acesta sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni. Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei şi făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna prin mărimea privaţiunii trebuie să reflecte gravitatea infracţiunii şi gradul de vinovăţie a acestuia. Numai o pedeapsă justă şi proporţională este de natură să asigure atât exemplaritatea, cât şi finalitatea acesteia, prevenţia specială şi generală înscrise şi în Codul penal român. (…)

În speţă, Tribunalul printr-o interpretare eronată a dispozițiilor legale nu a avut în vedere atitudinea inculpatului, nesinceritatea acestuia, consecințele extrem de grave produse victimei concretizate în 57 de zile îngrijiri medicale, o incapacitate adaptativă de 20% și neuropatie de trigemen, faptul că nu a achitat nici măcar parțial prejudiciul cauzat acesteia, ceea ce a determinat pronunțarea unei soluții netemeinice, în care au prevalat doar abilitățile sportive ale apelantul Cherecheș și nicidecum faptele săvârșite de acesta și sechelele cu care a rămas victima în urma comiterii lor. Doar vârsta tânără a inculpatului, lipsa antecedentelor penale și performanțele sportive, nu justifică suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, deoarece acestea trebuie raportate la natura infracțiunilor comise, gravitatea acestora și consecințele avute asupra persoanei vătămate. Din contră, gravitatea şi pericolul social al faptelor sunt elemente care nu pot fi omise şi care trebuiesc bine evaluate de către instanţa de apel în alegerea modalității de executare a pedepsei.

Aşa fiind, inculpatul trebuia să ştie că pe lângă drepturi are şi o serie de datorii, obligaţii, răspunderi care caracterizează comportamentul său în faţa societăţii. Nu se poate ca pentru faptele săvârşite împotriva altor semeni de ai săi (lovire, accesarea ilegală a unui sistem informatic și alterarea integrității datelor dispozitivului telefonic) răspunderea sa penală să nu fie corespunzătoare încălcărilor grave aduse ordinii sociale, vieţii. (…)

La stabilirea modalității de executare a pedepsei ce se va aplica inculpatul Cherecheș, Curtea va avea în vedere atât pericolul social ridicat al faptelor, dar şi datele ce caracterizează persoana sa care în pofida dovezilor de vinovăţie a negat acest lucru, încercând astfel să obstrucţioneze aflarea adevărului, ceea ce duce la concluzia că pentru resocializarea lui se impune aplicarea unui tratament juridic adecvat, respectiv sancțiunea dispusă de Tribunal să fie realizată prin privare de libertate, singura în măsură să contribuie la reeducarea apelantului. Poziţia adoptată de către inculpat pe parcursul procesului penal de negare a faptelor și de transferare a vinovăției asupra persoanei vătămate constituie un aspect negativ cu privire la infracțiunile comise, astfel că nu este de natură prin ea însăşi să formeze convingerea judecătorilor că pentru reeducarea lui este suficientă şi suspendarea sub supraveghere a sancțiunii. Atitudinea procesuală reprezintă o componentă semnificativă în cadrul circumstanţelor personale, ce conturează profilul de personalitate al inculpatului care la rândul său se examinează în mod plural cu celelalte criterii legale adecvate în contextul cauzei, respectiv gradul de pericol social concret al faptelor, circumstanţele reale efective, consecințele acestora, condiţii în care nu este oportună şi nici posibilă suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante. Faţă de contextul săvârşirii infracțiunilor, izolarea inculpatului de societate asigură îndeplinirea concretă a scopurilor pedepsei, iar executarea sa prin privare de libertate va da posibilitate acestuia ca prin programele educaţionale desfăşurate şi în mediu închis cu valorificarea aptitudinilor sale să conducă chiar şi prin restrângerea libertăţii presupusă de o asemenea modalitate de realizare la conştientizarea consecinţelor faptelor sale în vederea unei reinserţii sociale reale a acestuia. Executarea pedepsei prin privare de libertate, dispusă de către Curte, va constitui un avertisment adecvat pentru inculpat, faţă de reprobabilitatea faptelor sale şi îi va crea o atitudine potrivită faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială pe care le-a încălcat cu brutalitate.

Este demn de remarcat că inculpatul nu a manifestat regret în faţa Curții faţă de infracţiunile comise, nici empatie faţă de suferințele victimei, nu a acoperit nici măcar parţial daunele provocate acesteia, aspecte care vor fi avute în vedere de către instanță la alegerea modului de executare a pedepsei. Din piesele dosarului nu a rezultat că inculpatul a conştientizat propriile acţiuni şi gravitatea infracţiunilor pentru care este judecat, lipsind exersarea asumării responsabilităţii pentru propriile fapte. Executarea pedepsei prin privare de libertate va fi aptă să asigure nu numai o constrângere adecvată, ci şi să inducă inculpatului respectul pentru valorile sociale lezate şi în genere pentru normele penale în vigoare, cu alte cuvinte, menite să restabilească ordinea de drept încălcată, îndreptarea şi disciplinarea comportamentală, prevenirea reiterării de noi fapte de gen pe viitor”, a motivat instanța clujeană sentința aplicată lui Cherecheș.