Condamnările din dosarul ”Mafia facturilor” stau la naftalină

De câţiva ani buni, pe rolul instanţelor din Bistriţa-Năsăud se judecă mai multe dosare penale având ca obiect infracţiunea de spălare de bani şi constituirea unui grup infracţional organizat. Procurorii au trimis în judecată mai mulţi oameni de afaceri, iar circuitul actelor s-a întins în mai multe judeţe din ţară, firmele implicate fiind din judeţe precum Bistriţa-Năsăud, Hunedoara, Braşov, Giurgiu sau Caraş – Severin. După sute de termene, judecata nu s-a terminat, iar condamnările para sta la naftalină.

Mai mulţi oameni de afaceri din ţară au fost implicaţi într-o reţea mafiotă, o constituire de grup organizat pentru comiterea de infracţiuni. Capii grupului emiteau facturi pe numele unor societăţi care nu mai aveau activitate, cu sume mari de bani, către societăţi cu activitate restrânsă, care societăţi, mai apoi fie dădeau faliment, fie erau „absorbite” prin fuziune de alte societăţi. În felul acesta, traseul facturilor şi al banilor erafoarte greu de identificat, după care, firmele cereau rambursări de TVA pentru sume de ordinul milioanelor de euro.

Anchetatorii au dat de urmă reţelei, începând cu anul  2012, cercetând activitatea unor firme din Bistriţa, care şi-au început escrocheriile în 2009. Ulterior,Epure Gabriel Gheorghe, împreună cu Janos Farkas, Fustos Miklos Ianos, Ghiţă Huzum, Liviu Sorin Jeler, Constantin Mureşan şi Floare Oros, au fost reţinuţi timp de 24 de ore de procurorii DIICOT, sub acuzaţia de evaziune fiscală, pentru constituire de grup infracţional organizat şi spălare de bani. Anchetatorii au descoperit în cazul firmelor deţinute de aceştia, facturi plimbate până şi prin 15 societăţi comerciale, pentru ca urma acestora să fie pierdută. Dacă într-un caz normal se fac verificări încrucişate în maximum 5-8 firme, de această dată anchetatorii au fost obligaţi să meargă cu cercetările mult mai departe pentru a da de capăt facturilor respective

Dosare penale cu duiumul

În urma cercetărilor, s-au deschis dosare penale împotriva mai multor persoane implicate sub acuzaţia de spălare de bani, constituire de grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire a unui asemenea grup, infracţiunea de spălare de bani. Multe dintre aceste dosare sunt pe rolul Tribunalului Bistriţa Năsăud.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj care au instrumentat dosarul de spălare de bani, prima care a căzut în plasa procurorilor a fost Adriana Filip, administratorul unei firme din Reşiţa care a comis infracţiunea de evaziune fiscală, obţinere fără drept de rambursare de TVA, fals la legea contabilităţii, fapte constatate de procurorii din Reşiţa, care au dispus începerea urmăririi penale faţă de acesta. Drept urmare a acestor fapte comise de Adriana Filip, procurorii au decis extinderea cercetărilor penale.

Aşa s-a ajuns la Gheorghe Prindii, implicat în mai multe astfel de afaceri pe care le consemnează anchetatorii. Tot soiul de circuite fictive în multe oraşe din ţară. Între acestea Prindii apare într-un circuit fictiv comercial achiziţionând un produs numit folistop de la o firmă fantomă din Constanţa – SC PDL Papastar SRL – livrându-l mai departe către firmele lui Gheorghe Epure si Janos Farkas – SC Sasquatch SRL din Bistriţa, respectiv SC AkelaBom SRL cu sediul în SângeorzBăi şi SC Timber Group SRL dintr-o comună a judeţului Arad.

În total este vorba de aproape 99.000 kg folistop, care a fost mai apoi livrată succesiv către SC IridexOil SRL (Giurgiu), SC Avenzio SRL (Caraş-Severin) şi SC EuroMobil Trans SRL (Mureş), după care a fost exportată către o firmă inexistentă în realitate, din Monaco – F.G.K. Industry International LTD Monaco, prin depozitarul Hexa – Coop Szovetkezet din zona liberă Cegled – Ungaria. În urma acestor tranzacţii fictive s-au obţinut rambursări ilegale de TVA în sumă totală de 509.983 lei.

Din alte circuite fictive pe modelul celui amintit mai sus, în care sunt implicate alte firme şi mai apoi exporturi tot fictive, s-a obţinut alte rambursări ilegale de TVA de sute de mii de lei.

În cele din urmă, procurorii au reţinut în sarcina lui Gheorghe Prindii săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea obţinerii fără drept a rambursării de TVA, în formă continuată, complicitate la obţinerea fără drept a rambursării de TVA în formă continuata şi spălare a banilor „constând în aceea ca în cursul anilor 2005 – 2006, în urma asocierii cu învinuiţii Marin Alexe, Frăţilă Petru Sorin, Filip Adriana, Jeler Sorin Ovidiu, Farkas Janos, Herţa Lenuţa, Bănuş Adriana, Fara Petru, Izvoranu Gheorghe, Mălăiescu Maria, Epure Gabriel Gheorghe şi Szazs Alexandru, a ajutat la încercarea obţinerii de rambursare fără drept a TVA în sumă de 1.112. 633 lei şi de asemenea a dobândit suma de 45.000 lei, cunoscând că aceasta provine din TVA rambursată ilegal”.

Pionul principal

La acea vreme, cel mai sonor nume din grupul celor reţinuţi de procurorii DIICOT era cel al lui Farkas Janos, care era prezentat de presa naţională ca fiind proprietarul uneia dintre firmele cu cea mai mare creştere a cifrei de afaceri din ţară. Potrivit publicaţiei „Ziarul Financiar”, în ianuarie 2009, Timber Group SA – firma lui Farkas Janos a ajuns în doar trei ani de la o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro la 254 milioane de euro. Farkas se lăuda în cadrul acelui articol că majorarea cifrei de afaceri se datora diversificării activităţilor pe care desfăşura firma, şi că în cursul anului 2007, societatea pe care o conducea a absorbit alte 33 de companii. Însă, poliţiştii de la Fraude economice au scos la iveală alte proceduri ale acestuia, aflate în afara legii. Totodată el mai preciza că aproape jumătate din rulajul anual al companiei sale era asigurat de activitatea de producţie şi comerţ cu minereuri şi cărbuni energetic, Timber Group deţinând o exploataţie de cărbune energetic în Georgia, care era vândut ulterior în special în Turcia.

Tacticafirmelor năsăudene în afacerile necurate

Printre firmele achiziţionate de Farkas Janos se numără şi Renegade SRL cu sediul în Sângeorz Băi, prin intermediul căreia, în 2007, el achiziţionează unu la sută din acţiunile SC Sasquatch Impex SRL, la care acţionar majoritar era Claudiu Vasile Harosa, originar din Năsăud. La acea vreme, SC Sasquatch Impex SRL figura cu sediul în comuna Şieu Odorhei, iar după asocierea lui Harosa cu Farkas sediul acesteia este mutat în oraşul Sângeorz Băi. În 2008, sediul social al Sasquatch Impex se schimbă din nou, la Bistriţa, ca la scurt timp să îşi mute sediul în Bucureşti, avându-l ca asociat unic pe Gabriel Epure.

În acelaşi an, Timber Group SA a lui Farkas Janos fuzionează prin absorbţie cu peste 30 de firme, toate cu sediul în Sângeorz Băi. Tot atunci, Gabriel Epure, apare ca acţionar în Timber Group SA, cu 48 de acţiuni, echivalentul a 0,02% din capitalul social, în timp ce Farkas Janos era acţionarul majoritar, cu peste 99,83% din capitalul social.

Tot în 2008Renegade SRL fuzionează şi ea prin absorbţie cu circa 30 de firme care aveau sediul social în acelaşi oraş de pe Someş – Sângeorz Băi.

Epure şi Farkas apar ca asociaţi în alte două firme – Akela Imobiliare SRL, din Sângeorz Băi, şi Akela Goldeneye International SA din Bucureşti.

La un an după ce SC Sasquatch Impex SRL şi-a mutat sediul în Capitală, deci în 2009, aceasta figura cu datorii imense la stat, de peste 300 de milioane de lei, fiind printre primele zece companii restanţiere la nivel naţional.

Aşa au pus poliţiştii ochii pe activitatea firmelor conduse de Farkas şi Epure, dar şi de Floare Oros, din Oradea, patroana firmei SC Ramcom SRL Suseni, judeţul Harghita – anchetată în 2006 tot pentru evaziune fiscală cu alcool de către DIICOT Cluj, FustosMiklos din Dej – administrator la SC Scarface SRL Bistriţa, Mureşan Constantin din Dej – de la firma Supertrans Ela SRL şi Jeler Liviu din Urziceni (United Bunkerers SRL) Giurgiu şi Huzum Ghiţă din Bistriţa.

Praf pe dosarele penale

După finalizarea cercetărilor, inculpaţii amintiţi mai sus, apar în numeroase dosare penale aflate pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud, sub acuzaţia de iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup, infracţiunea de spălare de bani şi constituirea unui grup infracţional organizat. Însă, deşi în total au fost peste sute de termene de judecată, cele mai multe dintre ele au fost amânări. Principalii pioni ai acestei reţele mafiote s-au ales, deocamdată, doar cu măsura preventivă de a nu părăsi ţara.

Spre exemplu, dosarul ce are ca obiect ”iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup”, aflat pe rolul Tribunalului Bistriţa- Năsăud din 2011 a avut până în prezent 93 de termene. Din vara anului 2011, instanţa a menţinut faţă de inculpaţii Janos Farkas, Janos Miklos Fustos, Gheorghe Gabriel Epure, Floare Oros, Constantin Mureşan, măsura preventivă de a nu părăsi ţara, în majoritatea celorlalte termene s-a dispus succesiv amânarea cauzei. Similare sunt şi celelalte dosare penale în care aceştia sunt implicaţi.

Carmen Gorgan