Așa cum arătat la finele anului trecut, năsăudeanul Simion Rus a câștigat pe fond procesul cu CEC Bank, pentru anularea contractului în care acesta apărea titular, după ce în 2007, soții Carșaiși fiul acestora au beneficiat de niște credite acordate de banca respectivă în baza unor acte false. Gazeta de Bistrița a intrat, în exclusivitate, în posesia motivării sentinței pronunțată de judecătorul Mugurel Arin Boțu de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, care a examinat cu maximă atenție această cauză. Astfel, magistratul a ajuns la concluzia că, Simion Rus a fost indus în eroare și astfel consimțământul său a fost viciat.
În aceeași situație se află și Saveta Rus, soția lui Simion Rus, dosarul acesteia aflându-se tot pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud. În dosarul Savetei Rus instanța a rămas în pronunțare până în luna martie. Una peste alta, cei doi au ajuns executați silit după ce soții Irina și Gavril Carsai și fiul lor Florin au beneficiat, în 2007, de peste 2,5 milioane lei de pe urma a 12 credite bancare contractate prin interpuși. Însă cei care figurau drept titulari ai contractelor de împrumut știau că sunt giranți. Habar nu aveau bieții oameni despre faptul că soții Carșai pregătiseră, cu ajutorul ofițerului de credite Viorica Fustos, acte false, în care ei figurau pe post de directori cu niște salarii imense pentru acea vreme (și chiar pentru prezent), de 9.000 lei. Conducerea CEC de la acea vreme s-a făcut că nu vede și nu pricepe despre ce este vorba în propoziție și a dat undă verde împrumuturilor. Aceeași conducere a fost spălată de procurorii DIICOT care au intrat pe fir în același an. Chiar dacă cei trei Carșai au fost condamnați la închisoare și puși să plătească toate cele 10 credite bancare plus dobânzi și penalități, total care ajunge la peste 3,5 milioane lei, CEC Bank nu a fost interesată de asta și i-au executat pe cei care figurau drept titulari în contractele de credit, deci și pe Saveta și Simion Rus. Și asta pentru că, aceeași sentință penală, deși clară cu privire la cine trebuie să plătească paguba, chiar dacă prevedea și anularea actelor false, conform art. 170, 348 Cod procedură penală, nu a indicat cu subiect și predicat care sunt acestea. Drept urmare au fost anulate doar actele care au stat la baza întocmirii dosarului de credit – adeverințe de salariu și cărți de muncă, nu și contractul de credit.
Specialiștii în drept spun că de fapt anularea contractelor de credit ar fi trebuit să fie cerută de procurorii DIICOT în respectivul dosar în care au fost judecați cei trei Carșai, aspect care însă a fost scăpat din vedere. Aspect care însă a dus la executarea silită a titularilor de credit.
Instanța i-a dat dreptate lui Simion Rus și a anulat contractul de credit
După ani de luptă și proteste în stradă, soții Rus au cerut anularea contractelor, evident în două dosare separate.
Pe 7 decembrie 2018 una dintre instanțe s-a pronunțat. Este vorba de dosarul lui Simion Rus, în care judecătorul Mugurel Arin Boțu a admis cererea năsăudeanului și a anulat contractul de credit.
“Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul R.S., în contradictoriu cu pârâţii CEC B. SA, CEC B. SA S-B. Constată nulitatea contractului de credit nr. RQ07062960072246/28.06.2007, încheiat între părţi.
Obligă pârâtele să achite în solidar către statul român suma de 6.105 lei, cu titlu de contravaloare ajutor public judiciar acordat reclamantului. La rămânerea definitivă a prezentei sentinţe, o copie se va comunica către AJFP Bistriţa-Năsăud, pentru urmărirea executării obligaţiei de plată stabilită în sarcina pârâţilor către statul român.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel se va depune la Tribunalul Bistriţa-Năsăud. Pronunţată în şedinţă publică,azi,07.12.2018”, este soluția pe scurt a instanței în dosarul lui Simion Rus.
Instanța: Carşai Irina a indus în eroare persoanele interpuse
De curând a fost redactată și motivarea sentinței care este mai mult decât interesantă. Din document reiese faptul că judecătorul Mugurel Arin Boțu a anexat la dosarul cauzei și dosarul penal în care au fost judecați cei trei Carșai și unde sunt practic toate probele cu privire la titularii contractelor de credit, care demonstrează că nu doar CEC Bank a fost înșelată, ci și titularii contractelor de credit care știau că au calitatea de giranți.
Concret, instanța a reținut că, “În dosarul penal nr. 2705/112/2009, prin sentinţa penală nr. 80/F/2012 (desfiinţată în parte prin decizia penală nr. 491/A/2015 pronunţată de Curtea de Apel Cluj), pronunţată de tribunalul Bistriţa-Năsăud, Carşai Irina a fost condamnată penal pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi s-au anulat toate actele ce au stat la baza încheierii contractului de credit nr. RQ07062960072246/28.06.2007 (n. r. – contractul de credit în care titular era Simion Rus)”.
Judecătorul Mugurel Arin Boțu mai arată că, “în considerentele sentinţei penală nr. 80/F/2012, s-a reţinut că Carşai Irina a indus în eroare persoanele interpuse prin care a luat credite de la unitatea bancară, referitor la calitatea în care au semnat actele din dosarele de creditare. Carşai Irina racola persoane interpuse (printre care şi reclamantul din cauză), urmărind ca acestea să nu conştientizeze faptul că creditele vor fi luate pe numele lor, expunându-le în mod mincinos că titulara creditelor va fi Carşai Irina, care va garanta cu imobilele sale sumele împrumutate şi tot ea va fi responsabilă cu rambursarea tuturor sumelor împrumutate, iar interpuşii vor avea simpla calitate de giranţi.
Potrivit contractului de credit nr. RQ07062960072246/28.06.2007, CEC BANK SA, prin sucursala Bistriţa-Năsăud, a acordat un credit în cuantum de 250 000 de lei, reclamantului Rus Simion, contractul de credit fiind semnat de cele două părţi.
Contractul de credit s-a acordat în baza următoarelor documente: cererea de credit nr. 1212/26.06.2007, acord de transmitere, prelucrare şi consultare a informaţiilor, fişă client persoană fizică, contract individual de muncă nr.16438/30.04.2007, adeverinţă de salariu nr. 150 /28.06.2007. Toate aceste documente au fost falsificate de numita Carşai Irina, potrivit constatării tehnico-ştiinţifice grafice (volum 10 dosar urmărire penală, f. 173-174)”.
Consimțământ VICIAT
Astfel, instanţa a reținut că la momentul semnării contractului de credit, consimţământul lui SimionRus a fost VICIAT PRIN INDUCERE ÎN EROARE cu privire la obiectul contractului ce urma să îl semneze.
“Susţinerile reclamantului, în sensul că nu i s-a explicat ce semnează, sunt confirmate de angajatul băncii, Fustoş Viorica, persoană ce avea sarcina analizei formale a documentelor depuse în vederea acordării unui credit, angajat ce a declarat că nu i-a explicat reclamantului că el va fi titularul contractului de credit, considerând că acest lucru i s-a spus de către o altă persoană, Carşai Irina, ce nu avea nicio calitate în unitatea bancară.
Declaraţia numitei Carşai Irina din dosarul penal nr.2075/112/2012 (fila 209 volum 1 dosar penal), coroborată cu declaraţia numitei Fustoş Viorica (volum 1 urmărire penală f.155-160, volum 1 dosar penal f. 223-226) şi cu faptul că suma de 250 000 de lei acordată cu titlul de împrumut a fost virată în contul numitei Carşai Irina şi a numitului Carşai Gavril, chiar în ziua obţinerii creditului – 29.06.2007 (volum 6 dosar urmărire penală filele 290-295), conduc instanţa să reţină faptul că reclamantul Rus Simion a semnat contractul de credit din cauză având convingerea că semnează în calitate de girant şi nu de titular de credit.
Astfel, Carşai Irina i-a spus reclamantului că ea va restitui creditul şi va garanta pentru el, angajata băncii Fustoş Viorica, ce avea sarcina de serviciu de a verifica formal documentele depuse de solicitanţii de credite, a eludat procedura de intervievare a solicitanţilor şi nu i-a explicat reclamantului faptul că urma să devină titular de credit, întrucât credea că reclamantului i s-a spus acest lucru de numita Carşai Irina.
Potrivit declaraţiilor numitei Fustoş Viorica, instanţa reţine că conducerea sucursalei băncii cu care reclamantul a încheiat contractul de credit, cunoştea că reclamantul nu contractează creditul pentru el, ci pentru numita Carșai Irina, sumele de bani obţinute fiind transferate în contul numitei Carşai Irina imediat după aprobare”, a mai arătat judecătorul Boțu.
Astfel, concluziile la care ajunge instanța sunt fără echivoc.
“Este adevărat că reclamantul a semnat contractul de credit, însă acesta avea convingerea că semnează ca girant, respectiv că nu încheie un contract de credit ci doar garantează pe Carşai Irina. (…)
În situaţia în care reclamantul ar fi cunoscut că semnează un contract de credit ca titular (împrumutat), acesta ar fi putut semna personal cererea de acordare de credit şi acordul de prelucrarea a datelor, nefiind necesar ca numita Carşai Irina să-i fi falsificat semnătura pe aceste înscrisuri. Actele acestei din urmă persoane, conving instanţa că a semnat în numele reclamantului aceste înscrisuri tocmai pentru ca reclamantul să nu cunoască că în realitate va semna un contract de credit ca împrumutat.
Potrivit art. 954 cod civil de la 1864: „Eroarea nu produce nulitate decât când cade asupra substanţei obiectului convenţiei.”
Cât timp instanţa reţine că reclamantul a fost în eroare cu privire la substanţa obiectului convenţiei, având convingerea că semnează un alt contract, va constata nulitatea contractului de credit nr. RQ07062960072246/28.06.2007, încheiat între părţi.
Cauza ilicita invocată de reclamant (n. r. – pentru a se putea încheia contractul de împrumut pe numele lui Simion Rus, s-a eludat legea pentru că familia Carșai a întocmit acte false pentru obținerea sumei de 250.000 lei de la CEC Bank, sumă de care în mod legal nu ar fi putut beneficia, neîndeplinind condițiile de creditare), nu va mai fi analizată atât timp cât s-a reţinut existenţa erorii ce conduce la nulitatea contractului de credit”, a precizat în motivare judecătorul Boțu.
Este foarte important sa se faca dreptate.