Competenţă sau incompetenţă?! După un an de procese, Tribunalul BN o pune pe drumuri pe grefiera clujeană Alina Bucur

Fosta grefieră de la Judecătoria Cluj-Napoca, Alina Bucur, îşi caută dreptatea la Tribunalul Bistriţa-Năsăud după ce preşedinta Curţii de Apel Cluj, Denisa Beldean, a decăzut-o din drepturile de a mai profesa.

Un conflict fără precedent într-o sală de judecată a avut loc la Cluj: o grefieră a părăsit sala de judecată după ce a primit amendă judiciară pentru atitudinea avută faţă de judecătoare. Procesele penale care mai erau de judecat au fost amânate. După cercetarea disciplinară, grefiera a fost exclusă din profesie. Aceasta dă vina pe judecătoare şi a contestat în instanţă decizia preşedintelui Curţii de Apel Cluj. Mai multe grefiere s-au plâns de aceeaşi judecătoare.

Conflictul dintre grefieră şi judecătoare a avut loc în 30 octombrie 2014 într-o sală de la Judecătoria Cluj-Napoca, dar până acum subiectul nu a fost făcut public. Cazul este unic în Justiţia clujeană, conform clujjust.ro.

Grefiera Alina Corina Bucur a fost exclusă din profesie pentru comportamentul avut faţă de judecătoarea Gabriela Maria Moţ. Decizia de concediere şi excludere emisă de preşedintele Curţii de Apel Cluj, Denisa Băldean, a venit în 13 februarie, în urma unei cercetări disciplinare amănunţite, care cuprinde mai multe declaraţii de magistraţi şi grefieri în legătură cu evenimentul sau cu persoanele implicate. Înainte, a existat şi o cercetare prealabilă efectuată de conducerea Judecătoriei.

Principala probă din dosarul de cercetare disciplinară este înregistrarea audio a şedinţei de judecată. Incidentul a avut loc în timpul unui proces penal, în care inculpatul urma să se împace cu partea vătămată. Potrivit deciziei de excludere, judecătoareaa întrebat grefiera dacă a consemnat poziţia exprimată, însă aceasta i-a răspuns că nu a făcut o astfel de consemnare. A explicat că a notat datele de identificare ale inculpatului. Judecătoarea i-a atras atenţia să consemneze tot ce se discută în şedinţă fără a aştepta să i se spună, după care i-a dictat. A continuat discuţia cu inculpatul şi a observat că iar nu se consemnează. Iar i s-a atras atenţia grefierei şi i s-a dictat. După aceea, s-a pregătit declaraţia de împăcare şi s-au închis dezbaterile, dându-se cuvântul pe fond. S-a dat ultimul cuvânt inculpatului, în timp ce partea vătămată a vrut să plece.Grefiera a spus că nu a semnat declaraţia de împăcare, moment în care magistratul i-a reproşat că declaraţiile trebuiau semnate înainte de închiderea dezbaterilor şi i-a atras atenţia să fie mai atentă, însă replica grefierei a fost să aibă răbdare şi declaraţiile vor fi semnate.

”Doamna judecător i-a atras atenţia că manifestă o atitudine ireverenţioasă şi că poate fi sancţionată pentru aceasta, iar doamna grefier a spus într-o manieră ironică cu totul deplasată: „chiar vă rog”. Doamna judecători-a cerut sa consemneze procedural că îi aplică amenda, iar apoi să dea declaraţia de împăcare la semnat la inculpatul care aştepta. Doamna grefier a întrebat ce să facă acum: să consemneze sau să dea declaraţia la semnat. Doamna judecător a insistat să de declaraţia la semnat şi după depunerea lor la dosar, i-a cerut sa consemneze în legătură cu amenda în conformitate cu art. 283 alin. 3 lit. i Cod procedură penală”, se arată în decizia de excludere.

Dreptate la Tribunalul Bistriţa

Fosta grefieră Alina Bucur a înaintat o acţiune la Tribunalul Bistriţa-Năsăud prin care a chemat în judecată Curtea de Apel Cluj.

Însă din nefericire pentru Bucur, dosarul a ajuns pe mâna judecătoarei Cristina Frenţiu, de altfel co-autoare a unei lucrăria preşedintei CA Cluj, Denisa Beldean, şi totodată prietena acesteia.

Dovezi în acest sens apar pe volumul ”Fond Funciar. Culegere de jurisprudenţă” semnat de Beldean şi Frenţiu.

Desigur, judecătoarea de la Bistriţa a cerut ulterior să se abţină de la judecarea dosarului.

Timp berechet concluzie simplă: incompetenţă de soluţionare

După ieşirea din ecuaţie a judecătoarei Frenţiu, procesul s-a desfăşurat în termeni normali. S-au audiat martori, s-au emis înscrisuri şi s-au administrat probe.

În 13 aprilie, 2015, la soluţia pe scurt se preciza că au fost recitaţi anumiţi martori, însă la următorul termen, în 8 iunie soluţia pe scurt a fost una surprinzătoare: Amânare până la stabilirea definitivă a instanţei competente să soluţioneze cauza.

Ciudat este faptul că, acest proces a durat mai bine de un an, până când Tribunalul Bistriţa să decidă că nu este instanţa competentă pentru soluţionarea speţei.

Extras din transcriptul şedinţei de judecată

Discuţia purtată de la momentul când partea vătămată a vrut să plece.

Judecătoare: Nu, staţi să vă semnaţi declaraţia, nu a semnat nici inculpatul?
Grefieră: Nu
J: Daţi-le la semnat, trebuia să le daţi la semnat înainte să ne spunem punctul de vedere. Vă rog de acum să le daţi la semnat înainte.
G: Dacă aveţi răbdare le… Şi le dăm la semnat
J: Dumneavoastră vă faceţi treaba
G: Eu îmi fac treaba, nu pot să şi consemnez
J: Vă rog să nu mai comentaţi ca să nu mă puneţi în situaţia să vă aplic o sancţiune şi dvs.
G:Chiar vă rog
J: Consemnaţi acolo, vă rog, că pentru atitudine nereverenţioasă… daţi declaraţia inculpatului la semnat, daţi vă rog declaraţia inculpatului la semnat
G: Să consemnez în caiet sau să dau declaraţia?
J: Faceţi ce v-am spus, daţi declaraţia inculpatului la semnat
G: Aveţi aicea declaraţia inculpatului si a părţii vătămate
J: Astea trei?
G: Sunt două
J: Cum două? Acestea ce-s?
G: Păi declaraţia de recunoaştere v-am dat-o
J: …asta ce-i?
G …din declaraţia…
J: Uitaţi-vă acolo care dintre ele este şi daţi-mi-le pe rând, declaraţia inculpatului , declaraţia persoanei vătămate/
J: Deci asta este parte a declaraţiei inculpatului da?
G: Da
J: Am terminat cu dvs., v-aţi luat buletinul? Vă rog să-i daţi buletinul
J: Consemnaţi vă rog
G: Da
J: 283
G: 283
J: Alineat 4
G Da
J: Litera i
G Da
J Din cod procedură penală
G Da
J: Amenda judiciară
G: Da
J: Aplicată grefierului
G: Da
J: În valoare de 500 lei.
G: Bun, în acest moment suspendăm şedinţa
J: Nu suspendăm pentru că dvs. nu aveţi puterea să suspendaţi şedinţa
J: …Suspendăm şedinţa 10 minute, atât, că dau un telefon şi aducem un alt grefier, bine.

Nu s-a mai găsit însă alt grefier pentru ziua respectivă, astfel că 22 de dosare penale au fost amânate din cauza incidentului grefieră-judecătoare.

”Gestul este unul fără precedent in activitatea instanţelor din raza Curţii de Apel Cluj şi a avut drept consecinţă amânarea soluţionării unui număr de 22 de dosare penale pentru motivul nelegalei constituiri a completului, deoarece nu a existat o posibilitate concretă de înlocuire a grefierului de şedinţă. Impactul faţă de toţi cei prezenţi in sala de judecată a fost unul negativ, iar activitatea de judecată a fost puternic afectată.”, a precizat în decizia de excludere preşedintele Curţii de Apel Cluj, Denisa Băldean.

Grefiera dă vina pe judecătoare. E susţinută de mai multe colege

”Relaţia profesională cu doamna judecător Maria Gabriela Moţ, începută în 3 iunie 2014, s-a degradat treptat datorită existentei unor carenţe in modul in care aceasta îşi organizează activitatea profesională, precum şi în modul in care comunică cu grefierul de şedinţă, astfel doamna Moţfoloseşte adesea un ton nepotrivit, formulează multe cereri repetate intr-un interval foarte scurt de timp, impune realizarea urgentă a unor proceduri de citare chiar dacă acest lucru nu este tehnic posibil,nu are deloc răbdare şi tact în relaţia cu grefierul de şedinţă, are un program de lucru prin care impune grefierului să rămână după orele de program, nu foloseşte programul ECRIS la redactarea hotărârilor judecătoreşti şi pentru corectarea încheierilor de şedinţă şi din această perspectivă îngreunează activitatea grefierului.(….)Doamna judecător Moţ a creat o stare de te tensiune si a exercitat o presiune nepermisă pentru grefier.”, a declarat grefiera Alin Bucur în cadrul cercetării disciplinare.

La dosarul de cercetare disciplinară au fost depuse mai multe declaraţii de grefiere, care au lucrat cu aceeaşi judecătoare şi care se plâng de aceasta. Una dintre note aparţine chiar liderului de sindicat al grefierilor din Cluj, MariaOlaru, grefier şef secţie civilă la Judecătoria Cluj-Napoca, o persoană cu o vastă experienţă.

”De la repartizarea d-rei judecător Moţ Maria Gabriela la Judecătoria Cluj-Napoca, mai mulţi grefieri au fost repartizaţi pentru a-şi desfăşura activitatea pe completul condus de dânsa. Deşi majoritatea grefierilor erau grefieri cu experienţă, care au mai lucrat şi cu alte complete, prea puţini dintre aceştia au reuşit să îndeplinească toate cerinţele d-rei judecător, iar atunci când se întâmpla aceasta, era cu preţul rămânerii peste program in fiecare zi, cel mai adesea până la orele 19-21”, a precizat Maria Olaru.

Alţi grefieri „abuzaţi”

Livia Coman, grefieră la Tribunal, a lucrat, în perioada2006-2007, la Judecătorie, în completul secţiei penale condus de judecătoarea Moţ:

”La început colaborarea a fost bună. În februarie 2007 s-a deteriorat. Doamna judecător a început să aducă reproşuri subsemnatei cu privire la activitatea pe care o desfăşor, în sensul că lucrările efectuate erau de calitate slabă şi că nu îmi dau interesul la întocmirea corectă a acestora”.

Potrivit grefierei, tensiunea a apărut după ce ea a discutat cu judecătoarea Nora Ioana Dincă despre o cerere de îndreptare eroare materială într-o încheiere a acesteia din 19 mai 2005, pe când lucrau împreună. ”Doamna Moţ mi-a spus ca probabil va trebui să audieze ca martori membrii completului şi pe procuror”, a spus grefiera, care s-a întâlnit cu Dincă si i-a spus intenţia.

”Doamna Moţi mi-a spus apoi că nu trebuia să port o discuţie cu nimeni despre ceea ce a discutat cu subsemnata asupra modului de soluţionare a cererii de îndreptare a erorii materiale. Mi-am cerut scuzele de rigoare, însă atitudinea doamnei judecător a fost intransigentă”, a mărturisit grefiera.

Grefiera Elena Moldovan a lucrat cu Moţ în perioada 2010-februarie 2011:

”Am avut o colaborare defectuoasă, cu toate că m-am străduit să îndeplinesc toate cerinţele prevăzute de atribuţiile mele ca şi grefier şi cele solicitate de către domnişoara judecător, darnu era niciodată mulţumită de modul în care-mi desfăşuram activitatea, ajungând chiar să-mi ceară şi să-mi impună să-mi dau demisia, pentru că nu am ce căuta în această instituţie, în opinia dânsei, calificându-mă ca fiind inutilă, incompetentă, incultă, deşi în acea perioadă mă aflam într-o stare foarte gravă din punct de vedere al sănătăţii mele”.

Decizia de excludere: ”persistă într-o atitudine sfidătoare şi arogantă”

Preşedintele Curţii de Apel Cluj a decis excluderea din profesie a grefierei, „luând în considerare că faptele reţinute în sarcina persoanei cercetate au o gravitate ridicată, au adus atingere actului de justiţie şi au împiedicat derularea proceduralăa şedinţei de judecată din data de 30.10.2014 având ca rezultat amânarea nejustificată a soluţionării a 22 de dosare penale, situaţie care a impus un cost social suplimentar pentru toţi cei implicaţi, precum şi afectarea gravă a imaginii Justiţiei.Reţinând şi faptul că persoana cercetată nu a înţeles gravitatea faptelor sale şi a persistat intr-un comportament incompatibil cu statutul şi obligaţiile profesionale, dovedit în şedinţa din 20.11.2014”.

La şedinţa din noiembrie a fost prezent şi preşedintele Judecătoriei. A spus că e inutilă dispoziţia să listeze din Ecris cuprinsul unor citaţii trimise părţilor lipsă pentru acel termen pentru a avea confirmarea că citaţiile au fost emise pentru ora 8 şi procedura e îndeplinită.Grefiera a susţinut că a fost o solicitare pentru spectacol care a consumat inutil hârtia şi că trebuia să aibăîncredere în activitatea ei.

”Această conduită de a contesta repetat dispoziţiile preşedintelui de complet este incompatibilă cu solemnitatea şedinţei de judecată.Mai mult, probează faptul că doamna grefier nu a înţeles nimic din gravitatea incidentului petrecut in 30.10.2014, dimpotrivă,persistă într-o atitudine sfidătoare şi arogantă”, se precizează la finalul deciziei de concediere şi excludere.

Amintim că Tribunalul Bistriţa Năsăud se află în raza teritorială a Curţii de Apel Cluj. De altfel, grefiera nu a fost de acord cu strămutarea în raza teritorială a Curţii şi chiar a invocat neconstituţionalitatea a două articole legate de strămutare din Noul cod de procedură civilă. Instanţa Curţii, odată cu decizia de strămutare, a sesizat Curtea Constituţională. 

Art. 142 alin.1 prevede că: „Cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competenţa curţii de apel, dacă instanţa de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripţia acesteia”.