Companiile statului – „vaca de muls” pentru FMI

România este în „pragul falimentului de ţară”. Gazeta de Cluj v-a prezentat, în ultimele săptămâni, declaraţiile unor oameni politici şi analişti economici care au declarat că România nu va putea rambursa niciodată împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional, motiv pentru care toate companiile cu capital majoritar de stat vor fi preluate de către „puterile” multinaţionale. Mai mult, analistul economic Ilie Şerbănescu a declarat faptul că  banii de la FMI nu sunt folosiţi în interes naţional. „Nu s-a făcut nimic pentru capitalul românesc şi pentru România. S-a făcut pentru capitalul străin, pentru care s-a luat, de fapt, împrumutul. Că îl va plăti contribuabilul român, este altă poveste. Mai simplu decât că împrumutul nu a fost luat pentru statul român şi pentru binele lui, ci pentru firmele străine care au rămas pentru finanţare, nu se poate explica situaţia. Această situaţie nu ne convine. Aceste 20 de miliarde de euro pe care le-a împrumutat România nu se vor putea plăti niciodată. Suma reprezintă 15 % din PIB. Nu avem cum plăti această sumă în cinci ani. Dacă am reduce bugetul cu cinci miliarde de euro în fiecare an, am fi terminaţi. Nu se poate plăti. În schimb, se vor lua alte lucruri, cum ar fi Hidroelectrica, CFR şi ce mai avem”, a explicat Şerbănescu. Ce mai are România de „scos la vânzare”? Printre companiile mari, la care statul mai are, cel puţin pentru moment, capital majoritar, se numără Metrorex, Compania Naţională Poşta Română, Loteria Română, Tarom, CFR Călători, CFR Marfă, companiile de apă şi termoficare şi anumite secţiuni din domeniul energiei. Toate aceste companii înregistrează profit uriaş, fiind „vaci bune de muls” pentru multinaţionalele străine.   

Ne vindem?

Tot ceea ce s-a privatizat până acum în România a costat aproximativ 12 miliarde de dolari. Cu toate acestea, fostul ministru al Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, este de părere că procesul de privatizare rămâne viabil. Printre privatizările „neinspirate”, se pot aminti Sidex Galaţi, Petrom, Romtelecom, Tractorul Braşov, Rafinăria Petromidia şi, din păcate,  lista poate continua. De cealaltă parte, Vosganian a precizat cazurile fericite, Dacia sau Banca Agricolă, care nu ar fi putut rezista altfel pe piaţă. „Să afirmăm faptul că privatizările nu au fost reuşite nu e corect pentru România. Sunt de acord că unele privatizări nu au fost reuşite, dar au fost multe cazuri în care privatizările au fost reuşite, cum sunt uzinele Dacia sau Banca Agricolă. Astfel, procesul de privatizare rămâne o soluţie viabilă oricând. Problema e că acum nu se mai găsesc clienţi, pentru că multe companii au acumulat datorii şi nimeni nu e dispus să le plătească cu datorii cu tot. De exemplu, uzina de antibiotice din Iaşi se poate privatiza, CEC-ul se poate privatiza, dar abia după 2012. Din punct de vedere al transporturilor, dacă am găsi pe cineva care să fie dispus să cumpere CFR marfă, mâine ar trebui vândut. La transporturi mai e aeroportul Otopeni, portul Constanţa, dar nu are rost să ne grăbim cu acestea. Loteria Română nu ar trebui privatizată, pentru că este o piaţă de monopol. Poşta Română se poate privatiza, dar există o problemă cu sindicatele. Trebuie găsită o formulă prin care să fie protejate drepturile poştaşilor, deoarece sindicatul este foarte puternic”, a declarat Vosganian. Cu toate acestea, fostul ministru consideră că poziţia majorităţii este greşită şi că prin privatizarea companiilor de stat nu poate fi acoperit împrumutul de la FMI. „Cine consideră că se poate plăti datoria publică cu banii obţinuţi din privatizări se înşală. Diferenţa dintre volumul datoriei şi suma care se poate obţine prin privatizări e atât de mare încât e ca şi cum ţi-ai vinde hainele din casă pentru a plăti casa”, a declarat Vosganian. Preşedintele Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, Mihai Tudose, nu este de acord cu acest fapt. Potrivit acestuia, acum nu este un moment propice privatizărilor, dar atâta timp cât mai avem ce vinde, nu suntem în incapacitate de plată. „Acum nu este momentul să privatizăm nimic, nici CFR Marfă, nici companiile de apă şi termoficare, nici alte companii. Dacă vindem din disperare de cauză, nu reuşim decât să rămânem fără aceste lucruri. Atâta timp cât avem ce vinde, nu suntem în incapacitate de a plăti împrumutul de la FMI. Poate fi una dintre soluţii, dar e o ultimă soluţie. Eu nu cred că vom ajunge acolo”, a declarat Tudose.

Interesul strategic, interpretabil

Care sunt companiile de stat care nu pot fi privatizate? Avem companii care sunt de interes strategic sau privatizăm tot ce mai avem? Potrivit lui Tudose, toate companiile pot fi privatizate. „Privatizarea înseamnă vânzare sau coparticipare. Începând cu rezervele minerale naturale, cu producătoarele de energie, termocentralele pe cărbune, grupurile de la Cernavodă, toate pot fi privatizate. Potenţial există, niciodată nu o să fim noi în stare să vindem tot. Trebuie pusă la punct o strategie, în primul rând. În condiţiile în care strategia energetică este clară, într-o economie stabilă, se poate privatiza ceea ce mai este şi în domeniul energetic. Va trebui făcută o analiză, astfel încât să vedem ce trebuie păstrat pentru a asigura funcţionarea optimă în orice condiţii. A face o analiză acum, cum că jumătate din economie funcţionează la cote de avarie, nu este o imagine reală. Imaginea reală va fi când trece criza şi economia va începe să funcţioneze”, este de părere Tudose. De cealaltă parte, vicepreşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii, Cristian Boureanu, consideră că sunt destul de multe sectoare care ar trebui excluse de pe „tarabă”. Printre acestea se numără energia, Loteria Română, centrala de la Cernavodă şi nu numai. „Este o discuţie largă legată de strategia de dezvoltare. Ce pot eu să spun este că în domeniul energiei trebuie menţinut un nivel sigur. Problema privatizării în domeniul energiei s-a pus de-a lungul timpului, nu acum, dar trebuie exclus de la privatizare. De asemenea, centrala de la Cernavodă trebuie exclusă de la privatizare, trebuie ca statul să păstreze capitalul majoritar. Loteria Română trebuie să fie de stat. Sunt bani pe care ţara îi face uşor şi ar fi păcat ca ţara să nu aibă, cel puţin, capital majoritar. Se poate şi aici să se încheie nişte parteneriate pentru anumite jocuri, dar capitalul majoritar trebuie să rămână în portofoliul statului. În ceea ce priveşte Poşta Română, din câte ştiu, este un domeniu de interes strategic, dar există totodată nişte studii pentru a se încheia parteneriate pentru anumite servicii pe care compania le oferă. Structura de rezistenţă va rămâne de stat, chiar dacă anumite domenii nu sunt, momentan, competitive”, a declarat Boureanu.

Transportul şi termoficarea, „liber” la vânzare

Aparent, companiile de apă şi termoficare ar trebui să fie de interes strategic. Cu toate acestea, situaţia financiară precară pe care trebuie să o gestioneze îi va conduce, potrivit lui Boureanu, către privatizare. „Companiile de apă şi termoficare vor fi, parţial, privatizate. Depinde de capacitatea fiecărei primării, dar, din păcate, nu sunt multe care să poată rentabiliza această ramură. Cei care nu au reuşit, şi sunt cel puţin 13 primării, nu vor avea încotro şi vor trebui să apeleze la parteneri privaţi care să aibă capital majoritar. Dacă ei nu au reuşit, în perioada în care creditele erau ieftine, să valorifice şi să gestioneze investiţiile, nu mai au de ales decât să apeleze la parteneriate strategice. Şi, oricum, să zică “mersi” dacă reuşesc. Aceeaşi situaţie întâlnim şi în domeniul transportului. Cea mai bună dovadă că nu pot fi eficiente companiile de stat din domeniul transportului sunt cele din Europa. La nivel mondial, există strategii de promovare a companiilor de transport, fie el naval sau feroviar. Cred că viitorul companiei Tarom nu poate fi altul decât intrarea într-o structură supranaţională, dar specialiştii trebuie să decidă cât la sută trebuie păstrat în portofoliul statului, pentru că sunt şi puncte de interes strategic, în care trebuie să avem un capital crescut. Totuşi, Metrorex are o situaţie mai aparte. Eu aş păstra majoritar statul, deoarece investiţiile sunt de monopol şi e păcat să se privatizeze. Se poate însă merge pe investiţii făcute de parteneri străini pe anumite sectoare, în care statul să rămână cu capital de 51 %, deci partenerii să aducă un plus de capital”, a declarat Boureanu.

Silvia Boncuţiu