Peste 6.700 de hectare de pădure are pe mână Ocolul Silvic Bistrița, averea a peste 40 de comune și orașe din Bistrița-Năsăud și chiar din județul vecin. 5 comune au lăsat peste 500 de hectare de pădure pe mâna Ocolului Silvic Bistrița, care nu pare să facă economie în vreun fel, fiind chiar foarte generos cu angajații.
Potrivit planului de amenajament depus la Agenția pentru Protecția Mediului, Ocolul Silvic Bistrița are pe mână peste 6.700 de hectare de pădure, care aparține de 40 de comune și orașe din Bistrița-Năsăud și chiar din județul vecin. Pădurile administrate de Ocolul Silvic Bistrița sunt situate în Munții Călimani, Munții Rodnei, Munții Bârgăului, Dealurile Năsăudului, Dealurile Șieului, Dealurile Bistriței, zona Lunca Ilvei – Ilva Mare.
Astfel și-au dat pădurea în administrarea Ocolului Silvic Bistrița: orașele Bistrița și Beclean, Năsăud și comunele – Bistrița Bârgăului, Braniștea, Budacu de Jos, Cetate, Chiochiș, Coșbuc, Dumitra, Dumitrița, Feldru, Galații Bistriței, Ilba Mare, Ilva Mică, Josenii Bârgăului, Lechința, Leșu, Livezile, Lunca Ilvei, Maieru, Matei, Măgura Ilvei, Mărișelu, Miceștii de Câmpie, Nimigea, Nușeni, Parva, Poiana Ilvei, Prundu Bârgăului, Rebra, Rebrișoara, Rodna, Romuli, Runcu Salvei, Telciu, Tiha Bârgăului și Zagra din Bistrița-Năsăud și Sânmartin și Unguraș din județul vecin Cluj.
Unitățile administrativ teritoriale dețin între câteva hectare și sute de hectare de pădure. Cel mai mult dețin comunele Chiochiș – 539 de hectare, Feldru – 554 de hectare, Nimigea – 583 ha, Nușeni 548 ha sau Rodna 698 ha.
Fondul forestier administrat de OS Bistrița se suprapune parțial și cu siturile de importanță comunitară Cușma, Peștera Tăușoare, Munții Rodnei, Someșul Mare Superior, Someșul Mare, Șieu Budac, precum și aria specială de protecție avifaunistică Munții Rodnei. Se suprapune și cu Parcul Național Munții Rodnei.
Drujba are interzis în zonele protejate
Ocolul Silvic Bistrița a depus la Agenția pentru Protecția Mediului planul de amenajament, potrivit căruia se angajează să „curețe” pădurea prin tăierea a aproape 35 de hectare anual, să efectueze tăieri de regenerare pe aproape 60 de hectare, să facă tăieri de igienă pe 2.798 de ha și împăduriri pe 26,6 ha.
O parte din suprafața Parcului Național Munții Rodnei se suprapune peste Ocolul Silvic Bistrița, în zona teritorială a comunelor Rebrișoara și Rodna. Ariile naturale protejate unde nu poate interveni se întind pe 252 de ha.
Activitățile permise în această zonă sunt însă doar: științifice și educative, activități de ecoturism care nu necesită realizarea de construcții- investiții, localizarea și stingerea operativă a incendiilor, acțiuni de înlăturare a efectelor unor calamități care afectează pădurea, acțiuni de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori și acțiuni de monitorizare a acestora, acțiunile de combatere a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, la propunerea administrației ariei naturale protejate.
Același plan de amenajament scoate în evidență și problemele întâlnite în zonele protejate pe care le are pe mână Ocolul Silvic Bistrița. Astfel, mlaștinile împădurite de la Cușma au o stare de conservare nefavorabilă, la fel și pădurile de stejar și fag dacice din zona Cușma, dar și cele dacice de fac din Munții Rodnei.
Afectate sunt și zonele unde se regăsesc liliecii, dar și acvila țipătoare, fiind identificată o singură pereche sau acvila mică, identificată și ea în doar 1-2 perechi.
Ocolul Silvic Bistrița este parte din Direcția Silvică Bistrița-Năsăud, care nu a pus la dispoziție în ultimii ani niciun raport cu privire la activitatea sau chiar finanțele și cheltuielile ocoalelor silvice din subordinea sa. Printre activitățile prestate se numără inclusiv vânzarea de puieți din pepiniera proprie, vânzarea de păstrăvi și puieți pentru repopulări de la Păstrăvăria Fiad-Telcișor, cazare la cabanele silvice, vânzarea de fructe de pădure, ciuperci comestibile și plante medicinale sau vânzarea de trăsuri și sănii confecționate în atelierul din Bistrița.
Boierie în vecini, la Ocolul Silvic al municipiului Bistrița
Vecinii de la Ocolul Silvic al municipiului Bistrița au pe mână o suprafață mai mică de pădure, pe raza municipiului și a comunei Livezile, însă pare să fie generos cu angajații săi.
Anul trecut, cheltuielile cu personalul au trecut de 3 milioane de lei. Dintre acestea, peste un milion de lei au reprezentat sporuri, prime și alte bonificații. Angajații au primit tichete de masă de 147.000 de lei și tichete de vacanță de aproape 70.000 de lei. Și membrii Consiliului de Administrație al ocolului silvic au fost remunerați, suma totală ajungând la 34.000 de lei.
Bonusurile nu lipsesc nici în bugetul prognozat și votat pentru anul în curs. Potrivit bugetului aprobat de Consiliul Local al municipiului Bistrița chiar luna aceasta și anul acesta angajații vor primi tichete de masă în valoare de peste 96.000 de lei și tichete de vacanță de 33.000 de lei. La acestea se adaugă un bonus cel puțin ciudat: bonus de pensionare, pentru care s-a alocat suma de 164.000 de lei.
„Cheltuielile materiale pentru anul 2024 în sumă de 1,3 milioane de lei, necesare pentru exploatarea masei lemnoase, transport masa lemnoasă, descopleșiri, ajutorarea regenerărilor naturale, paza pădurilor, lucrări de împăduriri integrale, completări, mobilizări la sol, regenerări naturale, protecția pădurilor, transport material lemnos în depozitul amenajat pe Valea Căstăilor în vederea aprovizionării populației cu material lemnos de foc și pentru foc, furnituri de birou, materiale consumabile și pentru curățenie, vânătoare”, se arată în documentul votat de consilierii locali.
Și anul acesta Ocolul Silvic a direcționat bani pentru consultanță juridică, mai exact 16.000 de lei. De asemenea, a alocat și 75.000 de lei pentru plata zilierilor pe care îi va folosi anul acesta.
În anul 2023, Ocolul Silvic al municipiului Bistrița a bifat cel mai mare profit din ultimii ani. Se pare că ocolul silvic a trecut de pragul de un milion de lei profit abia în 2022, când înregistra 1,1 milioane de lei și datorii de 1,8 milioane de lei.
În anul 2023, Ocolul Silvic al Primăriei Bistrița a avut venituri de 5,8 milioane de lei. Au adus bani în conturile ocolului silvic vânzarea produselor – 5,4 milioane de lei, serviciile silvice prestate – 139.000 de lei, redevențele și chiriile – 11.000 de lei. Un venit modest de nici 40.000 de lei a adus și vânătoarea, activitate pe care nu s-a prea concentrat niciodată Ocolul Silvic al municipalității.
Ocolul Silvic a avut cheltuieli totale de 4,6 milioane de lei, ceea ce înseamnă că profitul realizat a trecut de 1,2 milioane de lei. Pe ce au mers banii? Ei bine, 254.000 de lei pe materiale consumabile, 36.000 de lei pe piese de schimb, 115.000 de lei pe combustibil, iar facturile la apă și energie au ajuns la 20.000 de lei.
