Comisia prezidentiala: „Politicile sociale din Romania sunt inca incoerente”

Raportul Comisiei Prezidenţiale Pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice, lansat săptămâna trecută, este o radiografie a stării deplorabile la care a ajuns naţiunea română în acest an de graţie 2009, cuprinsă în nu mai puţin de 380 de pagini.

Soluţii ad-hoc la crize specifice

„Deşi au trecut 19 ani de la evenimentele din 1989, politicile sociale din România sunt încă incoerente, ineficiente, sunt reactive şi oferă soluţii ad-hoc la crize specifice, au obiective contradictorii, sunt lipsite de viziune, de abordare strategică, nu se bazează pe evidenţe, pe indicatori sociali, nu recurg la monitorizare şi evaluare a programelor curente şi anterioare. Resursele umane din sfera politicilor sociale au fost adesea de slabă calitate şi, oricum, la bază, în structurile administraţiei locale şi în special în mediul rural au fost necalificate, imobile, prost plătite, numite şi controlate politic, iar la vârf, la nivelul ministerelor, agenţiilor, direcţiilor, decidenţii care se presupunea că imprimă o anumită viziune strategică s-au schimbat continuu, pe criterii politice şi nu de competenţă, sporind efectul de provizorat, de schimbare continuă generatoare de incoerenţă şi inconsecvenţă. Aranjamentele instituţionale au fost determinate de rezultanta a doi vectori principali: interesele politice interne şi reacţiile la presiunile occidentale care puneau condiţii prin intermediul acordurilor pentru împrumuturi şi ajutoare (Banca Mondială, FMI, UE) sau pentru aderarea la structurile euroatlantice (NATO, UE)”, se spune debutul Raportului.

Documentul menţionează faptul de-a lungul anilor, începând cu 1990, a predominat răsplătirea clientelei politice, indiferent de formaţiunea politică aflată la guvernare, iar „în structura sistemului de protecţie socială au intrat sistematic oportunişti incompetenţi care, în plus, au început de fiecare dată de la «zero» ignorând proiectele anterioare ca fiind proiecte ale opoziţiei, ale «celorlalţi»”.

Pomeni electorale

„Singura direcţie în care s-a acţionat similar a fost aceea a generozităţii faţă de votanţi, în special faţă de marile categorii precum pensionarii şi sindicaliştii, angajaţii din sectorul public. Încercările continue de a compensa ineficienţa prin generozitate şi «pomeni» electorale sau prin cedări la presiunile străzii au condus la creşterea dependenţei de stat a multor segmente sociale, la o rată de ocupare foarte mică, la proasta focalizare a beneficiilor şi ignorarea unor grupuri sociale în situaţii de risc dar fără potenţial contestatar şi impact electoral major”, se precizează în Raportul comisiei prezidenţiale.
Cu toate acestea, două capitole ale acestui document au stârnit vii controverse în rândul opiniei publice, prin soluţiile pe care autorii le-au găsit ca fiind oportune pentru actuala stare a societăţii româneşti.

Consumul de droguri, în atenţia Comisiei

Una dintre soluţiile înaintate de Comisia prezidenţială se referă la „dezincriminarea consumului de droguri – nu a traficului!”, după cum specifică autorii documentului, pentru a aduce la „suprafaţă” consumatorii. Raportul invocă faptul că în mai multe oraşe ale României există deja magazine care vând produse etnobotanice cu aceleaşi efecte ca drogurile ilegale uşoare, iar „efectele lor sociale nu par a fi vizibile”.

„Chiar dacă la nivel naţional şi internaţional există reglementări şi convenţii clare împotriva comercializării, traficului şi consumului de droguri ilegale totuşi amploarea fenomenului este la cote alarmante. Se poate vorbi de o adevărată industrie a morţii cu profituri financiare impresionante, mari furnizoare recunoscute de droguri sunt câteva ţări din America Latină. În Europa, la ora actuală, consumul de droguri uşoare este legal doar în Olanda. (…) Grupurile sociale cele mai expuse la consumul de drog ilegal, alcool şi tutun sunt: tinerii care abandonează şcoala devenind şomeri, copiii străzii, tinerii instituţionalizaţi, familii în situaţie de risc”, se spune în Raport.

Potrivit documentului, în România se estimează un număr de aproximativ 28.000 de consumatori de droguri, marea lor majoritate fiind în Bucureşti (24.000), iar dintre aceştia aproximativ 17.000 sunt consumatori de droguri injectabile, aproximativ 80% fiind de sex masculin. Se precizează, însă, că acest număr ar putea fi mult mai mare, cu atât mai mult cu cât potrivit datelor obţinute din diverse cercetări recente, se poate constata că numărul consumatorilor de drog ilegal, alcool şi tutun s-a amplificat în mod special în rândul tinerilor. „O analiză comparativă a datelor oficiale prezentate la nivel naţional indică pentru anul 2007 o creştere a numărului consumatorilor de droguri ilegale cu 70% faţă de anul 1999. Numărul relativ mare de persoane dependente de droguri ilegale provin în mod special din zonele periferice ale marilor aglomerări urbane. Dintr-o ţară de tranzit, cum era privită România la începutul anilor ’90, s-a transformat rapid într-o ţară consumatoare cu o adevărată piaţă internă de distribuţie ilicită a drogurilor”, scriu autorii documentului, aceştia precizând că „utilizatorii de droguri sunt tineri din mediul urban confruntaţi cu şomajul, aparţinând găştilor de cartier, lipsiţi de supraveghere din partea familiei şi lipsa unui sens în viaţă”.

Una dintre soluţiile înaintate de Comisia Prezidenţială pentru limitarea acestui fenomen este „dezincriminarea consumului de droguri (nu a traficului!) pentru a aduce la «suprafaţă» consumatorii”. Raportul invocă faptul că în mai multe oraşe ale României există deja magazine care vând produse etnobotanice cu aceleaşi efecte ca drogurile ilegale uşoare, iar „efectele lor sociale nu par a fi vizibile”. „Consumul de droguri trebuie descurajat dar cu diferenţele de rigoare între drogurile uşoare şi drogurile tari, în special cele injectabile precum heroina care au efecte negative devastatoare. Incriminarea consumului produce efecte secundare grave precum refolosirea seringilor care conduce la transmiterea unor boli grave”, se mai arată în Raport.

De asemenea, Comisia consideră drept imperativă menţinerea programelor şi serviciilor de intervenţie stradală dezvoltate de către ONG-uri şi finanţarea acestora de la bugetele locale, întrucât asigura reducerea riscurilor prin furnizarea către persoanele consumatoare de drog injectabil a seringilor de unică folosinţă, în schimbul celor deja folosite. „Există şi posibilitatea introducerii în cartierele cu mulţi dependenţi de droguri injectabile a unor automate cu fise şi cu seturi sterile de injectare, la fel ca în unele ţări europene pentru a preveni refolosirea seringilor”, mai propune Raportul.

O alta prioritate este înfiinţarea de servicii specializate pentru consumatorii de droguri în cadrul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din subordinea Consiliilor judeţene.

Comisia prezidenţială pentru analiza riscurilor sociale şi demografice din România propune şi legalizarea sexului comercial, adică a prostituţiei, dar nu şi a intermediarilor de servicii sexuale, ca o posibilitate de control a bolilor cu transmitere sexuală. „Impunerea unei astfel de măsuri în absenţa unei analize bazate pe experienţa altor state şi în funcţie de particularităţile României ar putea genera totuşi efecte nedorite”, avertizează însă membrii Comisiei.

Tot în scopul prevenirii transmiterii de boli, Comisia mai propune înfiinţarea de servicii şi centre de specialitate prin intermediul cărora femeile care practică sexul comercial să poată beneficia pe lângă serviciile de asistenţă (medicală, socială, psihologică) şi de prezervative oferite gratis.

Pe lângă faptul că ar exista un control asupra transmiterii de boli, prin legalizarea prostituţiei Statul ar beneficia de un venit serios prin taxele şi impozitele pe care „prestatoarele” le-ar plăti. Potrivit unor analize din presă valoarea pieţei prostituţiei în România ar fi de circa 450 de milioane de euro anual şi ar aduce venituri de 100 de milioane de euro la buget.

Componenţa Comisiei care a elaborat raportul este următoarea: Preşedinte – prof.dr. Marian Preda; Vicepreşedinţi – prof.dr. Vasile Gheţău şi dr. Manuela Stănculescu; Membri – prof. dr.Traian Rotariu, prof.dr. Dumitru Sandu, prof. dr. Livia Popescu, prof. dr. Gabriela Drăgan, conf. dr. Doru Buzducea, conf. dr. Ştefan Cojocaru, conf. dr. Adrian Nicolae Dan, conf. dr. Cosima Rughiniş, dr. Filofteia Panduru, dr. Lucian Pop, dr. Bogdan Voicu, Sorin Ioniţă, Simona Lupu, Gelu Duminică, Monica Alexandru, lector univ. Raluca Contanu, asist. univ. Daniela Pescaru Urse, asist.univ. Vlad Grigoraş, asist. univ. Florin Lazăr, Irina Elena Aldea. La redactarea Raportului au mai contribuit: prof. dr. Maria Molnar şi dr. Maria Poenaru, precum şi Daniel Vârdol, care a realizat o parte din hărţile prezente în document.