Comisia Europeană va recomanda într-un raport ce urmează să fie publicat la 8 noiembrie începerea negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la UE, au declarat pentru G4Media surse europene. Parlamentul European a făcut o recomandare similară pentru Republica Moldova în aprilie, dar decizia finală privind începerea propriu-zisă a negocierilor de aderare va fi luată de șefii de stat și de guvern reuniți în Consiliul European, scrie G4media.ro.
Republica Moldova și Ucraina au depus cereri de aderare la UE în martie 2022 și li s-a acordat statutul de țară candidată la UE.
Comisia Europeană va recomanda însă ca începerea negocierilor să fie condiționată de realizarea unor reforme masive în cele două țări, puncte-cheie fiind reforma justiției și construirea unui sistem viabil de limitări și echilibre (checks and balances), care să prevină orice derapaj de la valorile europene.
Odată cu decizia privind Republica Moldova și Ucraina, UE va începe și discuția despre reforma internă a Uniunii, astfel încât procesul decizional să nu mai ajungă în blocaje care scad atât competitivitatea blocului european, cât și forța sa politică.
Comisia Europeană a cerut Republicii Moldova ca, într-un prim pas pe drumul spre deschiderea negocierilor, să îndeplinească nouă condiții legate de statul de drept:
finalizarea etapelor esențiale ale reformei cuprinzătoare a sistemului de justiție, lansată recent, în toate instituțiile din cadrul lanțurilor de justiție și de urmărire penală, pentru a le asigura independența, integritatea, eficiența, responsabilitatea și transparența, inclusiv prin utilizarea eficientă a verificării activelor și a supravegherii democratice eficace; în special, ocuparea tuturor posturilor vacante rămase în cadrul Consiliului Suprem al Magistraturii și în cadrul organismelor sale specializate;
în toate aceste domenii, remedierea deficiențelor identificate de OSCE/ODIHR și de Consiliul Europei/Comisia de la Veneția;
îndeplinirea angajamentului de a combate corupția la toate nivelurile prin luarea de măsuri decisive în direcția unor anchete proactive și eficiente, precum și prin obținerea unui bilanț credibil al urmăririlor penale și al condamnărilor; creșterea substanțială a gradului de utilizare a recomandărilor Centrului Național Anticorupție;
implementarea angajamentului de „dezoligarhizare” prin eliminarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice;
consolidarea luptei împotriva criminalității organizate, pe baza unor evaluări detaliate ale amenințărilor, a unei cooperări sporite cu partenerii regionali ai UE și internaționali și a unei mai bune coordonări a autorităților de aplicare a legii; în special, instituirea un pachet legislativ privind recuperarea activelor și un cadru cuprinzător pentru combaterea criminalității financiare și a spălării banilor, asigurând conformitatea legislației privind combaterea spălării banilor cu standardele Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI);
creșterea capacității de a realiza reforme și de a furniza servicii publice de calitate, inclusiv prin accelerarea implementării reformei administrației publice; evaluarea și actualizarea strategiei de reformă a administrației publice;
finalizarea reformei gestionării finanțelor publice, inclusiv îmbunătățirea achizițiilor publice la toate nivelurile de guvernare;
creșterea implicării societății civile în procesele decizionale de la toate nivelurile;
consolidarea protecției drepturilor omului, în special în cazul grupurilor vulnerabile, și solidificarea angajamentelor de a consolida egalitatea de gen și de a combate violența împotriva femeilor;
