Codicele de la Ieud isi scutura secretele

Anul trecut, la Ieud, la intalnirea cu fiii satului s-a luat decizia ca Primaria Ieud si Universitatea de Nord vor initia un proiect sustinut, prin care se doreste sa se ajunga la un numitor comun pe linie stiintifica si academica, prin care sa se admita la unison ca manuscrisul Codicelor de la Ieud este prima scriere romaneasca. Atunci s-a decis sa reinceapa cercetarile care sa elimine orice dubii privind vechimea manuscrisului aflat in present la Academia Romana. Este foarte posibil ca in cativa ani sa se invete in scoli ca prima scriere in limba romana dateaza de la 1391 si este Codicele de la Ieud, cu toate ca actualele informatii intaresc ideea ca Scrisoarea lui Neacsu (1521) reprezinta prima scriere romaneasca.

Tocmai pentru a se face lumina in acest sens, in 15 – 16 august s-a organizat la Ieud a XV-a editie a Simpozionului National “Codicele de la Ieud”, evenimentul fiind organizat de Primaria Ieud, Universitatea de Nord si Episcopia Ortodoxa a Maramuresului si Satmarului.

Unul dintre cei care s-au ocupat de aceasta poveste e Petru Dunca, in prezent decanul Facultatii de Litere din cadrul Universitatii de Nord Baia Mare. „Din 1982, de cand am fost director al Scolii din Ieud, se incearca cercetarea. Vechimea documentului este stabilita, dar, ca la orice chestiune, exista si persoane care contesta. Au fost trei editii ale Colocviilor de cultura si civilizatie « Codicele de la Ieud » (‘82 – ‘84). Au fost foarte multe personalitati. Dumitru Serbu, din partea Academiei Romane, a facut aceasta demonstratie. El sustine ca manuscrisul este de la 1391, pentru ca in textul de baza, in perioada comunista s-a lucrat si s-a trecut alta data, sa nu fie inainte de Scrisoarea lui Neacsu 1521. Orice lucru poate fi contestat. Dar avem personalitati care pot sa aduca argumente. In text exista anul 6900, care coincide cu 1391”, spune Dunca.

Asa ca s-au reinviat Colocviile de la Ieud: “Vine presedintele Academiei, vine o echipa de lingvisti, istorici, etnologi si numerosi alti oameni de cultura. In cadrul sesiunii de comunicari vor fi prezentate o serie de studii care vor releva faptul ca este cea mai veche scriere. Oricum, este cea mai veche scriere pentru ca se leaga de textele rotacizante prin faptul ca Ieudul a fost stavropighie la 1391. Se leaga de evenimentele istorice, n-are cum sa nu fie asa”, spune Dunca. El a completat ca “exista mai multe curente: unii zic da, altii ba. In timp, lucrurile se vor aprofunda si se va ajunge la un numitor comun pe baza argumentelor si dovezilor. Colocviile acestea chiar asta isi propun: sa demontreze ca este prima scriere si sa scoata in evidenta valorile culturii traditionale”. L-am intrebat cand crede ca se va invata in scoli ca prima scriere romaneasca este, de fapt, Codicele de la Ieud: “noi o sa scoatem acum un volum cu toate studiile si cred ca in 2 – 3 ani se poate ajunge sa apara asta in manuale. Totul trebuie regandit, trebuie depasite prejudecatile. Noi inca suntem obisnuiti cu niste scheme si nu iesim din ele, dar nu trebuie sa fie asa. In ultimul an s-au mai facut studii, iar acum se fac noi dezbateri. Important este ca se reia traditia colocviilor si in timp se va ajunge la niste lucruri de profunzime. Exista toate argumentele, si istorice si de context, prin care se dovedeste ca e primul manuscris in limba romana. Sunt optimist. Nu exista niciun fel de dubii, doar ca sunt unii de rea credinta. Exista numeroase studii ale unor oameni importanti care sustin ideea”, spune Petru Dunca.

Personalitati la Simpozion

Programul Simpozionului de la Ieud a fost extrem de bine gandit, asa ca s-a anuntat din timp ca acesta va fi moderat de academicianul Alexandru Surdu. Pentru a va da seama de importanta subiectelor abordate si a personalitatilor venite aici va spunem ca in program apare: P.S. Justinian Chira, episcopul Maramuresului si Satmarului – “Ieudul, piatra de hotar in spiritualitatea romaneasca”; dr. Mirela Teodorescu, Institutul de Lingvistica “Al. Rosetti – I. Iordan” Bucuresti : “Cateva consideratii in legatura cu manuscrisul de la Ieud. Cu privire speciala asupra Legendei Duminecii”; dr. Stefan Mitroi – “Titlu rezervat”; dr. Petru Dunca – “Din istoricul manifestarilor de la Ieud”; dr. Teofil Teaha, Institutul de Lingvistica – “Din lexical latin mostenit in Maramures”; dr. Iulia Margarit, Institutul de Linvistica Bucuresti – “Codicele de la Ieud, o abordare lingvistica”; dr. Vasile Fratila, Universitatea de Vest Timisoara – “In legatura cu elemental autohton in istroromana”; dr. Adrian Chircu, Univesitatea “Babes-Balyai” Cluj-Napoca – “Adverbul in Codicele de la Ieud”; dr. Paul Adrian, Universitatea de Nord Baia Mare – “Insemnatatea istorico-teologica a Codicelui de la Ieud”; dr. Nutu Rosca “Probleme privitoare la datarea Legendei Duminecii din Manuscrisul de la Ieud”. Iar lista poate continua cu multi alti oameni de cultura importanti.

Scrieri vechi de Ieud

Cel mai important manuscris gasit la Ieud este „Codicele”, care are pe prima pagina o data pe care unii cercetatori au descifrat-o ca fiind 1391-1392. Considerat cel mai vechi text scris in limba romana, manuscrisul cuprinde Legenda Duminecii si doua omilii legate de Joia si Duminica Pastilor si este pastrat de Biblioteca Academiei Romane. Printre textele gasite la Ieud se numara si cea mai veche Pravila in limba romana (tiparita in 1563): Pravila de la Ieud sau Pravila lui Coresi, din care s-a mai pastrat doar un fragment scris pe 12 file, si Sobornicul (donat Muzeului din Sighetu Marmatiei). Tot de aici au plecat si printre primele scrisori in limba romana, scrise intre 1565 si 1602, de catre juristul nobililor din Ieud.

Mircea CRISAN