Coaliţia PSD – PD-L, scârţâie tot mai tare

Frământările dintre Partidul Social Democrat şi Partidul Democrat-Liberal devin tot mai dese în ultima perioadă. Gândindu-se la o posibilă ruptură între cele două partide, social-democraţii din teritoriu ţin cu dinţii de alianţele încheiate la acest nivel cu liberalii, imediat după alegerile locale.

Bătălie pentru funcţiile de secretari de stat

Un alt zbucium a fost resimţit recent prin acuzaţia adusă de PSD democrat-liberalilor, pe motiv că aceştia din urmă ar încălcat anumite prevederi ale protocolului naţional. Astfel, PSD a solicitat înlocuirea a doi secretari de stat, numiţi în funcţie de către premierul Emil Boc la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) şi la Justiţie.

Este vorba de consilierul preşedintelui Băsescu pentru românii din diaspora, Eugen Tomac, numit în funcţia de secretar de stat MAE în date de 22 ianuarie, funcţie pe care ar fi trebuit să o ocupe, potrivit înţelegerii dintre PSD şi PDL, Natalia Intotero, propunerea social democraţilor, care de altfel a fost trimisă premierului Emil Boc, cu o zi înainte.

În ceea ce priveşte Ministerul Justiţiei, situaţia este una similară, deşi cei numiţi în funcţie nu au vreo legătură nici cu PSD, nici cu PD-L. Aceştia fiind Octavian Ojog, Alina Bica şi Rodica Constantinovici, doi dintre ei fiind procurori şi unul avocat. Pentru una dintre cele trei funcţii, cu o seară înaintea numirii, tot pe 22 ianuarie, Mircea Geoană a propus-o premierului pe Maia Teodoriu, ceilalţi doi secretari de stat urmând a fi aleşi de ministrul Predoiu.

Pentru că niciuna dintre propunerile lui Geoană nu au fost luate în seamă de premier, acesta numind alte persoane drept secretari de stat, în sânul PSD au apărut nemulţumiri, ajungând-se chiar ca Mircea Geoană să fie acuzat de înţelegeri ascunse cu PDL.

Social-democraţii nu renunţă la liberali

Organizaţiile PSD au transmis săptămâna trecută conducerii partidului mesajul că nu au de gând să rupă înţelegerile avute cu PNL pe plan local pentru a nu rămâne descoperiţi dacă Parteneriatul cu PDL cade. Filialele pesediste au primit mână liberă din partea Biroului Permanent Naţional să menţină Protocoalele semnate cu liberalii în teritoriu, prin care s-au constituit majorităţile în Consiliile judeţene şi locale. Social-democraţii îi acuză pe partenerii democrat-liberali că şi-au atribuit mai multe funcţii decât prevede Protocolul de colaborare dintre cele două partide. De asemenea, baronii PSD au primit liber să se exprime liber la adresa lui Traian Băsescu şi a PD-L şi nu vor fi supuşi "ciocului mic" care se aplică membrilor Executivului. Liderii din teritoriu spun că nu vor renunţa la nici un protocol din teritoriu cu PNL, cu atât mai mult cu cât în Protocolul cu PD-L nici măcar nu este menţionat acest aspect. Drept urmare cu democrat-liberalii se va colabora doar în structurile deconcentrate, dar nu se va rupe nici un acord în ceea ce priveşte majorităţile locale constituite alături de liberali. „Dacă ieşim de la guvernare, nu putem să ne uităm cum se înţeleg liberalii cu PD-L”, spun aceştia.

Totodată, reprezentanţii din teritoriu i-au transmis lui Mircea Geoană că nu pot să facă „ciocu' mic” la nesfârşit şi să privească cum democrat-liberalii îşi pun oamenii în poziţiile cheie din judeţe, iar lor le cer să renunţe la avantajele avute în urma înţelegerii cu liberalii.

Geoană nu e de acord cu îngheţarea salariilor

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, săptămâna trecută, la postul public de radio că nu ar critica măsura de îngheţare a salariilor timp de şase luni, dacă aceasta va fi luată de Guvernul Boc. Reacţia liderului PSD, Mircea Geoană a fost imediată. Acesta a declarat în presa centrală că salariile trebuie să crească în limita resurselor bugetare, dat fiind faptul că majorarea acestora, dar şi a pensiilor mici este o măsură din planul anticriză şi stimulează consumul. Geoană a mai precizat că aceste creşteri fac parte nu numai din dimensiunea socială a măsurilor anticriză, ci şi din cea economică. Liderul PSD recunoaşte că în cadrul guvernului s-a discutat despre o astfel de decizie, dar că ea a fost evocată printre opţiuni şi că nu s-au oprit asupra ei la modul serios.

Mircea Geoană este de părere că trebuie să se meargă în continuare pe găsirea resurselor pentru majorări şi pentru planul anticriză.

Conform unor surse guvernamentale citate de NewsIn, bugetul pe anul în curs ar putea conţine măsura de îngheţare a salariilor bugetarilor în primele şase luni ale acestui an. În cazul profesorilor, beneficiarii legii de majorare a salariilor cu 50% adoptată în unanimitate de Parlament şi confirmată şi de Curtea Constituţională, aceştia ar putea primi salarii mai mari, cu doar 30% însă, în trei tranşe de circa 10 procente pe lună începând din septembrie. Regula de îngheţare a creşterilor veniturilor se aplică şi în cazul pensionarilor. Astfel, conform aceloraşi surse, pensiile ar urma să fie majorate, tot abia din luna septembrie, cu 9%, prin mărirea punctului de pensie la 45% din venitul mediu brut pe economie.

Pe de altă parte, premierul Emil Boc a declarat după întâlnirea PDL-PSD de la Senat, potrivit Mediafax, că axele proiectului de buget pe 2009 sunt dezvoltarea economică, investiţiile şi protejarea persoanelor cu salarii şi pensii mici. Totodată, Boc a precizat că încă se face analiza asupra disponibilizărilor din ministere. „Am stabilit ca, în ordinea priorităţilor, dezvoltarea economică, investiţiile şi protejarea celor cu venituri mici, pensii şi salarii mici, să fie axe ale programului bugetar”, a spus Emil Boc. El a arătat că aceste priorităţi vor fi „detaliate” în Guvern, până joi, 29 ianuarie, când se va aproba forma finală a proiectului bugetului de stat pe anul 2009.
După toate probabilităţile, salariile şi pensiile bugetarilor nu vor fi îngheţate, însă vor creşte doar în limita a maximum 5%, care să acopere inflaţia. Singura excepţie ar putea fi cadrele didactice, pentru care guvernul ar fi dispus să acorde majorările restante, de 33%, în două tranşe: 15% din aprilie şi 18% în septembrie.

Buget de austeritate cu 22% mai mare pentru deputaţi

Deşi aleşii par să fie strânşi la pungă cu poporul, nu asta se întâmplă în ceea ce îi priveşte. Astfel, cheltuielile de personal ale Camerei Deputaţilor vor creşte anul acesta cu 22% faţă de 2008, potrivit proiectului de buget pe anul în curs, care vor fi de 190.004.000 lei, dintr-un total de 302.479.000 lei. Deocamdată, cheltuielile nu au fost defalcate între deputaţi şi angajaţii Camerei, motiv pentru care nu se poate anticipa care este creşterea de care va beneficia fiecare categorie.
În prezent, indemnizaţiile celor 334 de parlamentari variază între 6.994 lei, pentru un simplu deputat, şi 8.817 de lei brut, cât are preşedintele Camerei. De asemenea, Camera Deputaţilor va plăti, timp de trei luni, indemnizaţii tranzitorii pentru 56 de foşti deputaţi, care şi-au pierdut mandatele la ultimele alegeri. Singura certitudine este că niciunul dintre cei 1.631 actuali angajaţi ai Camerei Deputaţilor nu va fi concediat.
În proiectul de buget al Camerei este prevăzută suma de 34.942.000 lei pentru deplasări, dar şi 600.000 de lei pentru studioul de televiziune al parlamentului, care este deja realizat şi dotat în proporţie de 70%.

Camera Deputaţilor a mai alocat 743.000 de lei pentru complexul de cazare a parlamentarilor şi 254.000 de lei serei pentru întreţinerea plantelor ornamentale ale Palatului Parlamentului. Pentru maşini, echipamente şi mijloace de transport a fost rezervată suma de 4.049.000 lei.

Liana Mureşan