CNTCDU: Kovesi nu a plagiat! Avocat Diana Morar: Munca pentru doctorat implică dedicarea la cercetare, ce necesită foarte mult timp

Ca urmare a deciziei CNTCDU prin care s-a stabil că teza de doctorat a şefei DNA, Laurea Kovesi este prea ”puţin” plagiată, am contactat-o pe avocata Diana Morar pentru a o chestiona pe aceasta despre acest controversat subiect de actualitate, dar şi despre credibilitatea Direcţiei Anticorupţie în raport cu acţiunile anchetatorilor.

Consiliul general al CNATDCU, convocat joi, 1 decembrie, a decis că Laura CodrutaKovesi „a plagiat în lucrarea sa de doctorat, dar a stabilit că nu îi va fi retras titlul de doctor şefei DNA pe motiv că a plagiat doar 4% din lucrare sa, reprezentând 20 de pagini din cele 444 ale lucrării”. Aşadar, Consiliul CNATDCU a decis cu 33 voturi „pentru” şi o singură abţinere menţinerea titlului de doctor pentru Laura Codruţa Kovesi.

Dezgroparea morţilor

Comisia de Etică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara a anunţat, pe 17 noiembrie, că 564 de rânduri din lucrarea de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi sunt similare cu alte surse, iar în ceea ce priveşte sesizarea făcută privind plagiatul, specialiştii au transmis că aceasta este parţial fondată.

„Având în vedere că teza de doctorat supusă analizei are 11.512 rânduri, cele 564 de rânduri, găsite ca fiind similare în raport cu sesizarea înregistrată la UEFISCDI nr. 2567/13.10.2016 cu alte surse, reprezintă un grad de similaritate de 4,9 %. În absenţa unui raport a unei comisii de specialitate, Comisia de Etică şi Deontologie Profesională din UVT îşi asumă în acest moment gradul de similaritate”, se arăta în comunicatul transmis de Comisia de Etică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara.

Sursa citată a mai arătat că au fost consultate toate documentele puse la dispoziţie de către autorii sesizării şi de către persoana vizată, verificând fiecare paragraf din teză ce face obiectul sesizării şi comparându-le cu sursele indicate de programul informatic iThenticate.

„Comisia de Etică şi Deontologie Profesională din UVT a concluzionat că sesizarea este nefondată pentru 4.141 de rânduri din cele 4.705 rânduri sesizate şi parţial fondată pentru restul”, se mai arăta în comunicat.

Grupul de Investigaţii Politice (GIP) a anunţat că a sesizat oficial Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) în legătură cu teza de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi.

Sebastian Ghiţă a depus la Parchetul General un autodenunţ în care susţine că a participat, alături de alţi demnitari ai statului român, la măsluirea raportului comisiei tehnice privind teza de doctorat a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. În urma autodenunţului, a fost deschis un dosar de instigare la fals intelectual. În replică, procurorul şef DNA a anunţat că nu a plagiat.

Imediat după izbucnirea scandalului, întrebat despre acuzaţiile de plagiat aduse şefei DNA, preşedintele Klaus Iohannis a avut un mesaj tranşant: „Nu vreau să personalizăm discuţia pentru x sau z sau y. Cine a plagiat pleacă. Am discutat cu studenţii şi mi-au spus că plagiatul nu e problemă cea mai mare a sistemului universitar. E o problemă la nivelul societăţii, e o formă de hoţie, iar dacă vrem o societate mai bună atunci trebuie să fim foarte intransigenţi”.

Diana Morar: Elementul inovator există în lucrarea lui Kovesi

Avocata bistriţeancă, Diana Morar a comentat pe marginea subiectului delicat cu plagiatul tezei lui Kovesi. În opinia acesteia, atâta timp cât elementul inovator nu este demontat de comisia abilitată, în speţă CNATDCU, originalitatea lucrării rămâne în picioare.

„În prezent eu sunt doctorand pe ramura managementului educaţional şi nu în materie juridică. Însă vă pot spune că munca pentru doctorat implică dedicarea la cercetare, ce necesită foarte mult timp. Din câte am înţeles, în speţă s-a stabilit că nu ar fi probleme legate de plagiat, la lucrarea Laurei Codruţa Kovesi. Materialitatea şi conţinutul lucrării i-au aparţinut şefei DNA. Erau doar câteva chestiuni susceptibile de tipul introducere sau generalităţi  care ar fi asemănătoare cu alte lucrări. Vorbim de pasaje ce nu sunt esenţiale pentru fondul lucrării. În opinia respectivei comisii nu ar fi afectată lucrarea de acele paragrafe şi că s-ar putea menţine ca fiind o lucrare inovatoare. Elementul inovator există şi poate fi pus în practică, întocmai ca în toate lucrările de doctorat. Titlul ei de doctor nu este afectat.

Mie mi se pare că vorbim de chestii subiective, atunci când discutăm despre aspectele ce erau în neregulă la lucrarea ei. Acestea pot fi interpretate diferit, însă atâta timp cât nu afectează criteriile mai sus menţionate mi se pare că antipatia atrasă în unele medii de funcţia ocupată de Kovesi a dus la mai multe speculaţii de acest gen”, declară Diana Morar.

Încrederea în justiţie

Sondajele INSCOP efectuate la nivel naţional arată că românii manifestă un nivel ridicat de încredere în DNA. Procurorii anticorupţie au urcat la peste 61%, după o creştere continuă înregistrată după octombrie 2014, când nu atingea cota de 50%. Pragul de 61% al DNA a fost depăşit prima oară în luna mai anul acesta. Avocata Diana Morar consideră că afirmaţiile împotriva DNA sunt în majoritatea cazurilor pure speculaţii.

„Problema cu abuzurile comise de DNA şi de procurori în general, în multe cazuri sunt doar speculaţii. Eu cred că dacă eşti într-o situaţie în care să fii cercetat de către un organ abilitat ai toate mijloacele procesuale să îţi iei garanţii, incluzând drepturile la apărare. Poţi apela la serviciile unui avocat, tocmai pentru a prezentat toate chestiunile ce ţin de calitatea ta în procesul respectiv, sau în faza de urmărire. Dacă un justiţiabil ajunge în faţa DNA şi nu este apărat de un avocat, poate i se pare că procurorul comite un abuz sau ceva în acest sens, însă Legea şi Codul îi asigură la modalităţi de apărare şi îi permite să aibă acces la profesionişti ce îi apără interesele.  Legat de faptul că unii procurori îşi fac treaba şi alţii ba, e relativă cu chestia că în orice sistem omul îşi face treaba în funcţie de nivelul de pregătire. Cazurile care nu sunt conforme cu scopul meseriei, în timp se elimină. Pădure fără uscături nu există ”, adaugă aceasta.

Campanie de decredibilizare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie

Şefa DNA declară că, în ultima perioadă, instituţia pe care o conduce ar fi ţinta unei campanii de hărţuire şi decredibilizare. Laura Codruţa Kovesi susţine că s-au plătit sume mari de bani şi comisioane de succes pentru aceasta.

„Sunt atacuri foarte agresive în ultima perioadă de timp asupra DNA din partea persoanelor pe care le cercetăm. Aceste atacuri sunt pentru a intimida procurorii, dar este şi o campanie agresivă pentru că s-au plătit sume de bani şi comisioane de succes pentru decredibilizarea DNA. Sunt campanii de hărţuire a procurorilor DNA”, a declarat Laura Codruţa Kovesi la sediul CSM, unde a mers pentru a susţine un procuror cercetat de CSM.

Declaraţiile au venit ca răspuns al declaraţiei făcute de fostul premier Victor Ponta la un post de televiziune, acesta susţinând că s-a întâlnit cu Kovesi în anul 2011 la o cramă care îi aparţinea lui Sebastian Ghiţă.

„DNA-ul în sine reprezintă o instituţie care îşi face treaba. Sunt şi chestiuni delicate pe care aceştia le anchetează. E normal să existe tot felul de antipatii, pe care aceştia le generează cu anchetele lor în derulare. Probabil că şi inclusiv Laura Codruţa Kovesi a fost pusă în situaţia aceasta, datorită poziţiei pe care o ocupă. Cercetarea asupra tezei sale de doctorat  a fost dusă puţin în extremă. Însă s-a stabilit că pe fond, aceasta nu a plagiat”, mai precizează Diana Morar.

Ce înseamnă un doctorat?

În prezent, avocata Diana Morar este doctorand în management al educaţiei. Aceasta susţine că întocmirea unei lucrări precum cea a Laurei Kovesi necesită o cantitate foarte mare de timp alocat pentru cercetare.

„Un doctorat înseamnă foarte multă muncă, foarte mult timp alocat. E vorba de muncă de cercetare ce presupune  studiu şi timp considerabil alocat lecturării. Trebuie să structurezi anumite chestiuni. Să iei o chestiune existentă şi să o îmbunătăţeşti sau pur şi simplu să aduci un element nou care să ajute în domeniul în care vrei să îţi aduci contribuţia ca şi obiect al tezei. Pentru mine a însemna un al doilea serviciu, imediat după activitatea de bază, aceea de avocat. Munca efectuată este suspusă controlului îndrumătorului de lucrare. Se dau examene, şi trebuie să îţi construieşti referate şi rapoartele în baza căruia se întocmeşte acea teză de doctorat”, încheie Morar.