Peste o săptămână o nouă lege privitoare la protecţia consumatorilor va fi pusă în aplicare, în urma intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă 50/2010 (privitoare la contractele de credit pentru consumatori, n.red.). Acest lucru a declanşat o „avalanşă” de procese împotriva băncilor.
Principala modificare a acestei ordonanţe se referă la dreptul consumatorului de a se retrage din contractul de credit fără a invoca motive, în termen de 14 zile calendaristice, conform art. 58 din Ordonanţa de urgenţă. De asemenea, sunt interzise clauzele contractuale care acordă creditorului dreptul să modifice unilateral clauzele contractuale fără încheierea unui act adiţional, acceptat de consumator.
„În data de 21 iunie 2010 a intrat în vigoare OUG 50/2010. Începând cu această dată, instituţiile de creditare au obligaţia de a respecta prevederile actului normativ. Termenul de 90 zile pentru actualizarea contractelor la forma legală nu reprezintă o perioadă de derogare de la aplicarea prevederilor legii. Începând din 21 iunie 2010, prevederile din contract care contravin OUG 50/2010 sunt nule de drept, indiferent dacă contractul a fost actualizat sau nu. În această perioadă, toate cererile de rambursare anticipată a creditelor se rezolvă conform prevederilor OUG 50/2010; toate comisioanele aferente creditelor trebuie actualizate pentru a se conforma noilor reglementări”, a declarat Constantin Cerbulescu, preşedintele ANPC, în cadrul unui comunicat de presă.
Prevederile noului act normativ se aplică, atât contractelor noi, cât şi celor aflate în derulare, indiferent de valoarea acestora. De la intrarea în vigoare a acestei ordonanţe, băncile au la dispoziţie 90 de zile pentru modificarea prin acte adiţionale a contractelor de creditare aflate în derulare în conformitate cu noile reglementări. De asemenea, Ordonanţa 50/2010 reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor în ceea ce priveşte contractele de credit pentru consumatori, ea aplicându-se pentru contractele de credit, inclusiv contractelor de credit garantate cu ipotecă sau cu un drept asupra unui bun imobil şi contractele de credit, al căror scop îl constituie dobândirea ori păstrarea drepturilor de proprietate asupra unui bun imobil existent sau proiectat şi renovarea, amenajarea, consolidarea, reabilitarea sau creşterea valorii unui bun imobil, indiferent de valoarea totală a creditului.
Una dintre noutăţile extrem de importante ale acestei ordonanţe este aceea că se interzice perceperea unui comision de analiză dosar în cazul în care creditul nu se acordă. Pentru creditul acordat, banca va putea percepe doar comision de analiză dosar, comision de administrare credit sau comision cont curent, compensaţie în cazul rambursării anticipate, costuri aferente asigurărilor, după caz, penalităţilor şi un comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor.
Reguli noi pentru clienţi
De asemenea, băncile pot să menţină actualele rate la creditele cu dobânzi variabile doar cu acceptul clienţilor, care pot răspunde în termen de 15 zile de la primirea unei notificări scrise.
OUG nr. 50/2010 stabileşte că în cazul imposibilităţii consumatorilor de a accepta majorarea dobânzii, creditorul nu are dreptul să denunţe unilateral sau să rezilieze contractul fără o propunere, transmisă în scris, de reeşalonare sau refinanţare a creditului, dacă aceasta este posibilă potrivit reglementărilor interne ale creditorului. Totodată, sunt interzise clauzele contractuale care acordă creditorului dreptul să modifice unilateral clauzele contractuale fără încheierea unui act adiţional, acceptat de consumator. Sunt interzise, de asemenea, introducerea în contractele de credit a clauzelor prin care clientul este obligat să păstreze confidenţialitatea prevederilor şi a condiţiilor contractuale sau banca poate rezilia sau denunţa unilateral contractul ori poate penaliza consumatorul în cazul afectării reputaţiei creditorului. De asemenea, conform art. 43, „la încetarea contractului de credit, creditorul oferă gratuit consumatorului un document care să ateste faptul că au fost stinse toate obligaţiile dintre părţi”. Totodată, se închid şi conturile creditului, fără a fi necesară depunerea unei alte cereri de către consumator şi fără plata unor costuri suplimentare. OUG nr. 50/2010 mai reglementează şi rambursarea anticipată, cesiunea de drepturi, dobânda anuală efectivă, precum şi competenţa, sesizarea şi controlul modalităţii de încheiere a contractelor de credit. În cazul în care clientul îşi exercită dreptul de retragere, conform noii ordonanţe el este obligat să notifice banca în scris şi să îşi plătească creditul sau partea rămasă din credit trasă şi dobânda aferentă de la data la care creditul sau partea respectivă din credit a fost trasă până la data la care creditul sau partea respectivă din credit a fost rambursată. Această achitare se va efectua fără nicio întârziere nejustificată şi nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la data expedierii notificării. De asemenea, OUG nr. 50/2010 abrogă Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor şi aduce modificări Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare.
O gură de oxigen pentru români
Această ordonanţă este primită de clienţii băncilor româneşti ca o „gură de aer”, oamenii simţindu-se sufocaţi de clauzele abuzive pe care le reclamă acum. Înainte de 20 septembrie, orice client poate solicita băncii modificarea clauzelor contractului în concordanţă cu noile reglementări, iar instituţia de credit este obligată să se conformeze în cel mai scurt timp, potrivit reprezentanţilor ANPC. Actuala legislaţie privind creditarea va obliga băncile să înlocuiască, în calculul dobânzilor variabile, ratele de referinţă proprii, cu indicii Euribor/Libor/Robor, şi să menţină marjele fixe practicate în prezent. Spre exemplu, dacă o bancă avea rata de dobândă de 7% pentru un credit ipotecar în euro, această rată fiind formată din marja fixă de 4% şi rata de referinţă de 3% (din care 0,76% – Euribor), rata de dobândă pentru acest tip de credit va fi de acum încolo (prin aplicarea ordonanţei şi pentru contractele de credit aflate în derulare) de 4,76%, ¬adică 5% – marja băncii, plus 0,76% – Euribor.
BCR se impune prin SMS
Ca replică la această ordonanţă, conducerea Băncii Comerciale Române a trimis tuturor clienţilor un e-mail prin care îi invită pe oameni la ghişee pentru a semna o serie de acte adiţionale făcute fără ca oamenii să fie consultaţi în prealabil, după cum prevede OUG 50/2010.
„Atât în mesajul SMS primit pe telefonul mobil cât şi în notificarea scrisă primită de clienţi, BCR ne invită în perioada 13 – 19 septembrie la sedii pentru alinierea contractelor la OUG 50/2010. Aceasta perioadă reprezintă ultimele 7 zile din cele 90 oferite creditorilor de OUG 50/2010 pentru asigurarea conformităţii contractelor cu dispoziţiile ordonanţei. În această perioadă trebuie să luăm actele adiţionale şi să comunicăm opţiunea de acceptare sau neacceptare a noilor condiţii. Deşi am încercat personal în timpul legal să obţin actele adiţionale, cu 30 de zile înainte de aplicare, angajaţii creditorului nu mi le-au pus la dispoziţie. Mi-au sugerat să vin când am fost notificat, în perioada 13 – 19 septembrie. Dacă luăm în considerare ca 18 – 19 septembrie sunt sâmbătă şi duminică, consumatorii au la dispoziţie doar cinci zile pentru a se alinia prevederilor Ordonanţei. Este imposibil ca în cinci zile creditorul să ofere consumatorilor sute de mii de acte adiţionale. Există posibilitatea ca anumiţi consumatori să nu intre în posesia actelor adiţionale, datorită aglomeraţiei sau a unei organizări defectuoase a creditorului. Este ilegal ca un consumator să aibă la dispoziţie doar 1 – 5 zile pentru a primi actele adiţionale şi a comunica opţiunea de acceptare sau neacceptare. Conform OUG 50/2010, BCR avea obligaţia ca înainte de expirarea celor 90 de zile din termenul oferit de Ordonanţă, cu cel putin 30 de zile înainte de acest termen limită (20 septembrie) să trimită consumatorilor actele adiţionale. Banca Comercială Română se comporta într-un mod abuziv faţă de consumatori. Prin invocarea acceptului tacit în notificări şi încălcarea OUG 50/2010 referitoare la perioada în care trebuie să ofere actele adiţionale, exercită presiune asupra consumatorilor, limitându-le semnificativ capacitatea de a lua o decizie în cunoştinţă de cauză”, explică Dragnea L, unul dintre clienţii BCR.
Răzvan Robu
Mergeti sa depuneti reclamatii la ANPC/CJPC din tara. Nu acceptati raspunsuri de genul mergeti la instanta. Astfel de raspunsuri va vor incurca chiar la instanta de judecata, care va va trimite inapoi la ANPC. ANPC este initiatorul ordonantei. Ei sa solutioneze problemele si sa nu se spele pe maini. Faceti-le plangeri penale pentru abuz in serviciu daca este nevoie. Comisariatele din tara au o oarecare autonomie fata de ANPC astfel incat avem o sansa ca ei sa se implice si sa ne ajute.
Cititi cu atentie preambulul ordonantei. Se vorbeste acolo de instituirea unor mecanisme de mentinere a solvabilitatii partilor contractuale. Cum se mentine solvabilitatea consumatorului daca in cateva luni imi creste rata ca urmare a indicelui de referinta. Marjele fixe din contracte sunt stabilite deja! Eventual puteti sa negociati cu banca o marja mai mare dar nicidecum cea rezultata prin formula acceptata de ANPC.
Nu va lasati amagiti de vrajeala ANPC care va spune sa mergeti in instanta. Puneti presiune pe aceasta institutie platita din banii nostri pentru a-si face treaba, pentru ca ei sunt cei care trebuie sa verifice respectarea ordonantei de urgenta. Atentie, potrivit ordonantei ANPC da sanctiuni complementare de punere in conformitate a contractului cu actul normativ. E treaba lor sa interpreteze corect ordonanta si sa ia in considerare marja fixa din contract!