Campanie atipică, lucruri murdare aruncate de candidaţi şi un Serviciu de Informaţii invadat de „năpârci” şi „canalii”.
Despre toate acestea a vorbit Claudiu Săftoiu, fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe, aflat recent la Bistriţa.

Fostul director al SIE, Claudiu Săftoiu a făcut recent o vizită la Bistriţa, unde a poposit la sediul PNL la o discuţie cu mass-media locală. Deschis comunicării, Săftoiu a vorbit despre modul în care vede derularea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, dosarul Hayssam (pe care îl cunoaşte foarte bine făcând parte din celula de criză), vizita în Rusia a preşedintelui PSD, Mircea Geoană, sondajele de opinie şi realităţile prezentate în acestea, existenţa unor informatori SRI care divulgă secrete politicienilor, şi nu în ultimul rând, impactul pe care îl are presa locală pe parcursul celor două ture de scrutin.

Campanie deşănţată !

Campania electorală din acest an pentru alegerile prezidenţiale nu este văzută cu ochi buni de fostul şef al SIE, Claudiu Săftoiu. Acesta consideră că, mai mult ca niciodată, dezbaterile au fost evitate de candidaţi, tocmai datorită faptului că întotdeauna cineva iese în câştig şi altcineva, în pierdere. Fostul şef al SIE a amintit şi de sumele mari cheltuite în această campanie şi de sutele de oameni urcaţi în autobuze şi transportaţi în marile pieţe ale ţării. „Trebuie să fim de acord cu faptul că această campanie electorală este una complet atipică. În 20 de ani nu s-a mai întâmplat niciodată să nu putem beneficia de discursurile, de întâlnirile faţă în faţă ale candidaţilor. Niciodată nu s-a întâmplat ca oameni care se află în funcţii politice de primă mână în această ţară, să nu poată fi aduşi în faţa opiniei publice, în astfel de momente electorale, pentru a explica şi a argumenta ce-au făcut în ultimii ani de activitate politică. Cel mai grav lucru este că, modul în care a fost organizată campania electorală, începând de la regulile CNA şi mai apoi mergând la interesele partidelor şi candidaţilor la preşedinţia României, au făcut ca principalii actori politici din România, şi anume Preşedinţia şi mai apoi Guvernul, să nu poată fi aduşi în faţa opiniei publice pentru a da explicaţii cu privire la adâncirea României în criza economică. Lucrul acesta a făcut ca dezbaterile electorale să fie evitate cu orice preţ. Am observat şi o oarecare viclenie în modul în care staff-urile unor candidaţi au încercat să câştige teren pe ultima sută de metri. Este un lucru care nu s-a mai întâmplat, iar asta mie îmi demonstrează o frică teribilă de a face decontul în faţa populaţiei, a celor care au fost practic la putere în ultimele 11 luni. Campania electorală propriu – zisă nici nu a existat. A existat însă o cohortă de acţiuni electorale de o magnitudine neîntâlnită în ultimii 20 de ani. Zeci şi zeci de mii de oameni dislocaţi din localităţile lor şi urcaţi în sute de autobuze, au făcut practic înconjurul ţării, plecând dintr-o localitate în alta şi umplând în mod artificial pieţele publice din diverse oraşe, pentru ca acei candidaţi, care cu siguranţă preferă încă odată mai mult spectacolele decât explicaţiile electorale, să se simtă din capul locului victorioşi şi în mijlocul unor băi de mulţime. Nu s-a mai întâmplat niciodată o astfel de campanie deşănţată cu cheltuieli foarte mari în ceea ce priveşte principalele partide politice din România care contractează flagrant cu situaţia economică în care ne aflăm. Criza aceasta care este adâncită practic în România prin măsuri defectuoase ale guvernării şi-a ecranat complet competiţia electorală cu competiţia prezidenţială. Noi nu îi cunoaştem pe candidaţi, nu ştim cum se comportă unii faţă în faţă, nu ştim ce tip de atitudine şi de caractere au, pentru că, de regulă, dezbaterile electorale sunt considerate momentul zero al campaniei electorale. Atunci, candidaţii trebuie să facă faţă unor condiţii de stres, de element de surpriză şi de imprevizibil. La fiecare astfel de dezbatere, cineva câştigă şi cineva pierde. Niciodată nu rămânem în urma unor astfel de dezbateri electorale, la joc de sumă nulă”, a spus Claudiu Săftoiu.  

Dosarul Hayssam, petarda aruncată!

În cazul Hayssam, Claudiu Săftoiu a făcut parte din celula de criză şi a fost însărcinat de preşedintele României, Traian Băsescu, să se ocupe de relaţia cu familiile răpiţilor. Săftoiu consideră că în această campanie electorală, scormonirea dosarului Hayssam a fost alăturată şi altor scandaluri, fiind astfel aruncat în derizoriu. „Dosarul Hayssam este încă o perdea de fum, o petardă pe care a aruncat-o din punct de vedere electoralist, unul dintre competitorii lui Traian Băsescu. Dosarul Hayssam este unul dintre cele mai grave cazuri de gestionare a problemelor de securitate naţională din ultimii 20 de ani. Acest dosar fost prezentat, aruncat în presă, şi devalorizat, practic aruncat în derizoriu, datorită adăugirii lui la alte şi alte scandaluri, precum cel al interceptărilor dintre şeful ANI şi doi ziarişti, sau vizita clandestină a lui Mircea Geoană în Rusia. Toate lucrurile acestea duc la un amalgam de problematici care, prin natura lucrurilor, devin neimportante pentru că sunt prea multe”, a declarat Săftoiu.
Deşi a dat de înţeles că ştie cam totul în privinţa realităţii din dosarul Hayssam, Săftoiu a precizat că este deschis colaborării, însă numai în cazul unei anchete speciale: „Atunci când se va simţi nevoia unei anchete speciale pe tema ostaticilor, voi fi foarte deschis oricărei colaborări cu instituţiile statului. Până atunci însă, nu putem afirma nimic altceva decât ceea ce se ştie: şi anume succesul şi îndeplinirea obiectivului după 55 de zile când ziariştii români au fost readuşi în ţară, teferi şi nevătămaţi”.
Cât priveşte desecretizarea dosarului Hayssam, fostul şef al SIE spune că aceasta nu se poate realiza decât într-un cadru juridic: „ Este necesară sesizarea Parchetului General, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi deschiderea unei anchete. Acolo, (n. r – în dosarul Hayssam) s-au făcut acuzaţii foarte grave, s-au folosit documente clasificate, au fost până la urmă aruncate tot felul de supoziţii, care pentru unii au valoare de adevăr iar pentru alţii au valoare de minciună, iar lucrurile acestea nu se pot rezolva prin şi la televizor. Este nevoie de o anchetă a Tribunalului Militar sau a procurorilor care să audieze toate persoanele implicate şi, mai apoi, în urma unor serii de şedinţe strict secrete, pentru că e vorba de chestiuni care ţin de securitatea naţională, să se de-a un verdict. Până nu se fac lucrurile acestea pe cale absolut legală, nu vom avea decât petarde”, s-a arătat convins Săftoiu. Nici discuţia despre atitudinea celor doi foşti procurori, Ciprian Nastasiu şi Angela Ciurea, care au lucrat la dosarul Hayssam, nu a fost omisă de fostul şef al SIE: „Legat de cei doi procurori, este foarte greu să crezi că nişte oameni cu experienţă atât de mare pot să-şi rişte pielea într-o manieră pe care unii au considerat-o foarte facilă şi politizată. Eu cred că ceea ce au făcut cei doi procurori, excede clar planul legal, pentru că au avansat în presă o serie de supoziţii pe care nu le pot proba. Pe de altă parte, trebuie apreciat un lucru. Este pentru prima dată când din zona procuraturii din România, două persoane cu funcţii foarte importante la un moment dat, acuză presiuni politice în interiorul Ministerului Public. Lucrul acesta trebuie să îngrijoreze foarte mult! De altfel, numai astfel de acţiuni de curaj nebun, poate inconştient, pot ridica vălul cu privire la maniera în care instituţiile publice româneşti înţeleg să aibă relaţii cu instituţiile politice. Deci, aici, adevărul este undeva la mijloc. Din punctul meu de vedere, am apreciat demersurile celor doi procurori pentru că, la rândul meu, am o experienţă în domeniul Securităţii Naţionale şi ştiu că sunt atât de multe lucruri de făcut, dar este foarte greu să ridici vălul de secretizare şi de confidenţialitate de pe ele, pentru că sperăm că acolo oamenii îşi fac treaba şi lucrează în interes naţional. Dar de foarte multe ori se petrec lucruri care nu au nicio legătură cu interesul naţional. Oricum, momentul este evident unul care aruncă în controversă, buna credinţă a celor doi procurori şi care nu face altceva decât să creeze şi mai multă confuzie în spaţiul public”, a precizat Claudiu Săftoiu.

Sondajele – „avioane” oferite românilor   

Claudiu Săftoiu s-a declarat convins că marea majoritate a sondajelor din campaniile electorale poartă amprentă politică, iar de la o zi la alta se dă electoratului tot felul de „avioane” care nu au nicio explicaţie justă. „S-au făcut în ultima perioadă o serie de sondaje. De cele mai multe ori însă, ele au purtat o amprentă politică clară. Bunăoară este de neînţeles cum candidatul PSD a putut într-o lună de zile să urce cu zece procente, dacă nu spre douăsprezece, în condiţiile în care nu a făcut nimic care să –l recomande ca ieşind dintr-o anumită rutină politică. Mai mult decât atât, observăm că de la o zi la alta, se dau tot felul de astfel de avioane, că altfel nu le pot spune, prin care se zice că oricine intră în turul II cu Traian Băsescu, îl va învinge. Este nimic mai fals. Din punct de vedere sociologic, electoratele care nu aparţin candidatului respectiv, se translatează cu greu la candidatul care intră în turul al II-lea. Pe o analiză foarte strictă, singurul care îl poate bate pe Traian Băsescu în turul II este Crin Antonescu. De altfel, ultimele sondaje au şi arătat că electoratele neliberale PSD şi PD-L se îndreaptă într-o proporţie de 80 – 90 % spre candidatul liberal, în vreme ce, în cazul în care ar intra şi independentul Sorin Oprescu şi Mircea Geoană, electoratele din afara PSD, se duc foarte greu spre Geoană. Prin urmare, dacă este o cheie a schimbării în România, aceea vine din partea candidatului liberal la preşedinţia României”, a explicat fostul şef al SIE. Totodată, Săftoiu consideră că la ora actuală casele de sondare din România s-au decredibilizat în mod evident şi se impune o schimbare urgentă. „Această piaţă a institutelor de sondare de la noi este una care necesită o rapidă reformare şi reglementare. Spre exemplu, în Franţa, păstrând proporţiile, există peste 500 de institute de sondare a opiniei publice, inclusiv cu direcţie politică, ceea ce înseamnă că fiind atât de multe este imposibil să fie toate manipulate. În România avem şapte sau opt astfel de case de sondare, dacă nu chiar mai puţine. Este atât de uşor să le dai un telefon acestor oameni, sau mai mult decât atât, să încerci să le dai de lucru în campanie şi apoi să ceri în marja de eroare, mici modificări favorabile candidatului tău”, a declarat Săftoiu.

Paşaportul la control!

Legat de vizita din luna aprilie în Rusia a candidatului Mircea Geoană, subiectul principal abordat în ultima perioadă pe canalele media, Claudiu Săftoiu consideră că dacă preşedintele Senatului nu ar avea nimic de ascuns, acesta ar putea pur şi simplu să prezinte paşaportul ca o chestiune de apărare la acuzele care i se aduc. „Nu ştiu exact ce anume e cu această vizită a lui Mircea Geoană în Rusia. Dar am văzut că unele cotidiane europene, foarte importante precum „The Economist”, la rândul lor, îşi pun întrebări legitime cu privire la modul în care un candidat la preşedinţia unei ţări din Uniunea Europeană s-a deplasat în Federaţia Rusă. Eu sunt de părere că ar fi normal ca Mircea Geoană, dacă de-a dreptul a fost într-o vizită oficială şi legală, să arate paşaportul, ştampila de Federaţia Rusă şi ştampila de intrare – ieşire din data de 27 aprilie. Dar dacă nu le poate prezenta, atunci putem trece acea vizită fantomatică la categoria – vizite clandestine. Şi se pune întrebarea: oare cine trece clandestin o graniţă, dintr-un loc în altul?”, a spus fostul şef al SIE.  

Afară cu năpârcile şi canaliile!

În ultima perioadă au circulat diverse zvonuri cu privire la faptul că preşedintele Senatului, Mircea Goană ar avea diverse informaţii venite din zona Serviciilor Secrete, fie pe varianta Vanghelie, fie pe alte căi.
Claudiu Săftoiu consideră că acest lucru ar putea fi extrem de periculos pentru România, având în vedere că aceste informaţii ar putea fi folosite de un posibil viitor preşedinte al României. Mai mult, Săftoiu este de părere că este absolut necesar să dispară „năpârcile” şi „canaliile” , adică acei informatori ai politicienilor care reprezintă o ruşine pentru Securitatea Naţională. „Mircea Geoană îl are încă o dată în propriul său partid pe Marian Vanghelie, şi se duce o luptă pentru conducerea DGIPI, Serviciul Secret de Informaţii al Ministerului de Interne. Lucrurile acestea trebuie să ne pună foarte mult pe gânduri! De altfel, exact ceea ce a profeţit ca să spunem aşa, primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, s-a şi întâmplat. Este vorba despre informaţiile clasificate în cazul Hayssam, este vorba de lucrurile care se întâmplă şi urmează probabil să se întâmple, cum spune el (n.r. – Marian Vanghelie), că vor mai fi şi alte date despre anturajul şi familia preşedintelui României, Traian Băsescu. Ori aceasta este o luptă absolut mizerabilă care angajează, şi o spun cu toată responsabilitatea, numai câteva năpârci şi canalii din interiorul Serviciilor de Informaţii, care, din păcate, compromit întregul domeniu al Securităţii Naţionale. Aceste năpârci şi canalii care fac servicii laşe, ruşinoase şi dezonorante politicienilor, trebuie să dispară, iar lucrul acesta nu se va întâmpla decât în măsura în care, un preşedinte căruia îi pasă foarte mult de liniştea şi siguranţa cetăţenilor, va pune punct unor astfel ingerinţe. Munca ofiţerilor de informaţii într-o ţară europeană, într-o ţară care este din ce în ce mai capitalizată şi care aduce bani şi profit, este aceea de a apăra interesele economice şi de securitate ale naţiunii respective, nu de a interfera în activitatea internă politică”, a precizat Săftoiu.

Mass-media  locală, un pion important!  

La finalul discuţiile, Claudiu Săftoiu a adresat un îndemn mass-mediei locale, în general şi a subliniat faptul că aceasta are un rol deosebit de important în „jocul” alegerilor prezidenţiale: „ Eu vreau să încurajez presa locală, în general, pentru că are un rol extraordinar de important. Am văzut cât de bine s-a comportat moderatorul de la Cluj, Mihnea Măruţă, luat aşa, de la o oră la alta. Sunt absolut convins că acest tip de echilibru şi de normalizare a relaţiilor dintre presa politică şi politicieni, poate veni cu exemple foarte consistente din presa locală. Cred că mass-media locală trebuie să acopere alegerile în aşa fel încât, fără ca jurnaliştii să fie procurorii cetăţenilor, să arate clar cât şi cum promit, şi mai ales cât minte fiecare dintre candidaţi”, a conchis Săftoiu.  

Iulia STUPINEAN

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.