CJ BN s-a trezit în ceasul al 12-lea că deşeurile trebuie colectate, pe bune, SELECTIV

Suprafaţa totală disponibilă pentru depozitul de la Tărpiu este de 11,2 ha. Această suprafaţă se împarte în trei celule separate de depozitare, fiecare de circa trei hectare, a patra celulă urmând a fi dezvoltată ulterior peste celelalte trei, până la cota proiectată de umplere a depozitului. Prima celulă, construită în partea sudică, a fost realizată în acelaşi timp cu construirea CMID, fiind dată deja în exploatare de mai bine de trei ani.

Cu o suprafață totală de depozitare de peste 11 hectare, Centrul de Management Integrat al Deșeurilor de la Tărpiu (CMID) are o capacitate proiectată de aproximativ 1.300.000 de tone. Calculată la o producție medie anuală de circa 65.000 de tone – cantitatea maximă anuală a deșeurilor la nivelul întregului județ Bistrița-Năsăud – perioada de exploatare ce rezultă în teorie este de minimum 20 ani. În momentul de față, după trei ani de exploatare, gradul de umplere al primei celule de depozitare din cele patru prevăzute în proiect este de aproape 60%.

Doar 14% din tot ce ajunge la Tărpiu intră la sortare

Pe porțile CMID Tărpiu, după colectarea de către operatorul unic de salubritate, intră toate deşeurile municipale amestecate de pe raza judeţului, din localitățile rurale şi urbane, de la populaţie şi agenţi economici, deşeurile stradale, deşeurile de nămol de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti, deşeurile din construcţii şi demolări provenite în principal de la populaţie și alte deşeuri industriale nepericuloase. Gunoaiele care ajung la Tărpiu trebuie să aibă, conform proiectului, trei destinații: stația de sortare, stația de compostare, respectiv celulele de depozitare. Deşeurile admise pentru procesare trebuie să se regăsească în Lista deşeurilor acceptate la depozitare din Autorizaţia Integrată de Mediu Nr. 1/23.11.2012 (transferată către S.C. Vitalia Servicii Pentru Mediu – Tratarea Deșeurilor SRL, Sucursala Bistriţa-Năsăud, cu Decizia nr. 11/08.02.2013). Sunt excluse din listă deşeurile periculoase, ori cele radioactive.

La compostare, pe cele două platforme ale CMID, ar trebui să intre deşeurile verzi din parcuri şi grădini, deşeurile organice din pieţe, biodegradabile din deşeurile menajere colectate separat și deşeurile provenite de la separarea mecanică a deşeurilor municipale solide, așa numita fracţie organică. Deşeurile acceptate în staţia de sortare, cu o capacitate dimensionată de 13.000 de tone pe an, sunt deşeurile reciclabile provenite din colectarea separată prin serviciul de salubrizare (hârtie, carton, plastic, metal) sau din instalaţia de separare mecanică a deşeurilor municipale amestecate.

Dacă în teorie lucrurile stau bine, în schimb realitatea este departe de obiectivele asumate. Cea mai mare parte a deşeurilor municipale, care sosesc la Tărpiu în amestec din lipsa unei proceduri de sortare prealabilă la sursă, se descarcă direct în celula de depozitare definitivă. Abia o mică parte se separă mecanic în instalaţia de separare mecanică, într-o fracţie umedă care se compostează şi una uscată, care se trimite la staţia de sortare. Valorificarea deșeurilor recuperabile ca materie primă, calculate conform cantităților de deșeuri care au intrat în staţia de sortare din 2013 până în prezent, reprezintă un procent de abia 14%.

Riscăm să dăm banii înapoi!

Din luna martie 2013, de când a intrat prima mașină cu gunoi pe porțile centrului de la Tărpiu, și până la finele lui septembrie 2016, cantitatea totală de deșeuri descărcată depășește 200.000 de tone. Dacă în anul 2013 s-au recepționat de către administratorul CMID, respectiv SC Vitalia Servicii Pentru Mediu – Tratarea Deșeurilor SRL, peste 35.000 de tone de gunoaie, un an mai târziu cantitatea a crescut la peste 47.000 de tone, pentru ca în 2015 și 2016 aceasta să se dubleze (peste 65.000 de tone în fiecare an, creștere datorată în primul rând transportului şi depozitării deşeurilor de la depozitul temporar din Zăvoaie a municipiului Bistriţa).

Cifrele, impresionante la prima vedere, ar putea sugera unui neavizat că lucrurile merg „ceas” la Tărpiu, dacă nu ar exista și reversul medaliei. Cu o cotă de sortare de abia 14%, așa cum menționam mai devreme, rezultă că 86 la sută din gunoaiele adunate în județ se duc direct la groapă. Și ce dacă?, ar putea întreba unii. Lucrurile sunt foarte grave însă, dacă le privim prin prisma țintelor asumate la nivel de țară.

Conform politicilor europene de mediu, până în 2020, 60% din tot deşeul menajer trebuie reciclat. La nivel de România există doar 2-3 oraşe care au raportat un grad de reciclare de peste 15% din totalul deşeului produs, media pe țară fiind de sub 3%. Dacă ținem cont că CMID Tărpiu, din județul Bistrița-Năsăud, este unul dintre cele două centre funcționale (parțial) de acest gen din țară, dintr-un total de 32 de astfel de proiecte finanțate din bani europeni, văzând cifrele de mai sus e greu de crezut că în condițiile actuale se va putea ajunge curând la obiectivul asumat. Cu alte cuvinte, România riscă infringementul din partea Uniunii Europene! Adică riscă să dea banii înapoi și să mai plătească și penalități zilnice pentru nerealizările de până acum.

Ce soluții propune proprietarul gropii, Consiliul Județean?

Despre situația reală a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor din județul Bistrița-Năsăud, Gazeta de Bistrița a relatat în repetate rânduri. Că lucrurile nu stau chiar așa cum ar fi vrut autoritățile județene să lase să se înțeleagă s-a văzut și mai clar după protestele locuitorilor din mica localitate bistrițeană pe teritoriul căreia a fost construit obiectivul. Abia atunci Consiliul Judeţean a constituit o comisie de monitorizare a CMID, pentru a vedea cum funcţionează în realitate lucrurile. În cele ce urmează nu vom relua subiectele deja tratate în numerele anterioare ale publicaţiei noastre. Ne vom opri doar la cele câteva constatări şi soluţii pe care le are în vedere CJ Bistriţa Năsăud, proprietarul CMID, cu privire la creşterea cantităţii de deşeuri sortate şi revalorificate.

Cum şi cât se sortează în realitate la CMID Tărpiu?

Staţia de sortare din incinta CMID se compune dintr-o hală de sortare, pe o suprafaţă de 1.200 de metri pătraţi, în interiorul căreia este amenajată instalaţia de sortare şi presa de balotat. Sortarea deşeurilor reciclabile are loc manual, pe o bandă prevăzută cu opt posturi de lucru, unde ajung materialele reciclabile uscate colectate separat (material plastic, metale colectate împreună şi deşeurile din hârtie) şi fracția uscată rezultată prin separarea deșeurilor menajere. Instalaţia de sortare recuperează deşeurile metalice feroase cu un separator magnetic. După sortare, deşeurile sunt presate, baloţii obţinuţi fiind depozitaţi până la valorificare. Din ceea ce nu se mai poate recupera, o parte se aruncă la groapa de gunoi, iar o altă parte se balotează şi se valorifică energetic, fiind vândută în special către fabricile de ciment din ţară.

Conform datelor cuprinse într-un raport al comisiei de monitorizare a Consiliului Judeţean, în primul an de funcţionare, în urma sortării deşeurilor de ambalaje din hârtie, plastic şi metal provenite din precolectarea selectivă şi a fracţiei uscate provenite de la instalaţia de separare mecanică a deşeurilor menajere, au fost valorificate 10 tone de ambalaje din hârtie şi carton, 40 de tone de ambalaje din materiale plastice şi puţin sub 15 tone de ambalaje metalice. Alte deşeuri, valorificate energetic la fabricile de ciment, au totalizat circa 275 de tone.

Dacă totalul deşeurilor sortate în 2013 ajungea la aproximativ 800 de tone, în anul următor cantitatea era de 2.000 de tone, scăzând din nou în 2015 la 1.500 de tone, şi pe primele opt luni ale anului 2016 la numai 1.200 de tone.

Cu alte cuvinte, se poate vedea din cifrele prezentate că eficienţa sortării şi valorificării în incinta CMID este minimă, în condiţiile în care, după cum toată lumea ştie, nu a existat niciodată la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, cum nu există nici în prezent, un sistem eficient de colectare selectivă direct de la sursă. Cu toate containerele semi-îngropate care au costat UAT-urile sume considerabile, suplimentând inclusiv costurile pentru utilajele fostului operator de salubritate, gunoiul oricum intră pe porţile depozitului de la Tărpiu la grămadă!

După patru ani, CJ BN e dispus să aloce la rândul său bani

Operatorul a înaintat încă din faza de contractare, respectiv din anul 2012, o propunere tehnică pentru asigurarea unui randament ridicat al Staţiei de sortare, conform căruia „ca o soluţie alternativă se poate achiziţiona un desfăcător de saci şi un ciur rotativ sau separator cu discuri. În momentele în care cantitatea de deşeuri pre-sortate nu va fi suficientă, pentru a rentabiliza staţia, deşeurile menajere ar putea fi separate cu dispozitivele menţionate pentru asigurarea continuităţii fluxului la staţiile de sortare şi compost. Această soluţie se va pune în aplicare doar de comun acord cu proprietarul în cazul în care acesta consideră oportună implementarea acestei soluţii”, se arată în soluţia tehnică propusă de societatea Vitalia.

Investiţia urma să fie realizată de către operator, în condiţiile în care rezultatele economico-financiare ar fi făcut posibil acest lucru.

Investiţia nu a fost realizată însă nici până în ziua de azi. Care au fost motivele nu ştim deocamdată, cert este însă că CJ Bistriţa-Năsăud se gândeşte acum la oportunitatea deblocării unor sume de bani din Fondul de Întreţinere, Înlocuire şi Dezvoltare (FIID), constituit la nivelul Consiliului Judeţean, cu care să contribuie la o altă achiziţie.

„Întrucât până la această dată, operatorul nu a achiziţionat nici ciurul şi nici desfăcătorul de saci ofertate şi având în vedere necesitatea creşterii cotelor de reciclare şi necesitatea reducerii cantităţilor de deşeuri depozitate în celulă, comisia apreciază oportună achiziţionarea în locul acestora a unei instalaţii pentru separarea mecanică a deşeurilor municipale amestecate din FIID, iar operatorul să contribuie la această achiziţie cu suma ofertată pentru cele două investiţii sus-menţionate (80.000 euro + 45.000 euro). Dacă instalaţia sus-menţionată va fi în valoare mai mică de 135.000 Euro, aceasta va fi achiziţionată de operator. Această modificare se poate realiza numai după aprobarea ei prin hotărâre a consiliului judeţean şi întocmirea şi semnarea unui act adiţional la contractul de concesiune nr.34/2013”, se arată în raportul comisiei de monitorizare.

Consiliul Judeţean va ţine cont, în sfârşit, de solicitările societăţii civile?

După protestele locuitorilor din Tărpiu din vara acestui an, la Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a fost înregistrat, sub nr. V/13399/45/13.10.2016, memoriul „Societatea civilă propune soluţii durabile pentru gestionarea deşeurilor în judeţul Bistriţa-Năsăud” semnat de reprezentaţi ai comunităţii comunei Dumitra, şi o serie de organizaţii de mediu, printre care şi Coaliţia Zero Waste România, formată din peste 30 de ONG-uri şi grupuri locale. Pentru prima dată de la darea în folosinţă a CMID Tărpiu, propunerile societăţii civile se pare că sunt luate în considerare.

Dacă la punctul 5 al memoriului se solicita „impunerea prin caietul de sarcini (pentru operatorul judeţean unic de colectare a deşeurilor – n.red.) în cadrul achiziţiei publice a colectării separate, programate în zile diferite, pe tip de deşeu”, Consiliul Judeţean spune acum că „acest aspect este prevăzut în documentaţia de atribuire pentru contractul de Delegare prin concesiune a serviciului public de salubrizare, respectiv activitatea de precolectare, colectare şi transport al deşeurilor municipale şi managementul staţiilor de transfer şi a centrelor de colectare în judeţul Bistriţa-Năsăud şi va fi subliniat ca fiind de extremă importanţă, viitorului operator”. Declarativ lucrurile stau cum nu se poate mai bine. Noul operator de salubritate pentru activitatea de colectare a fost însă deja desemnat (contractul, deşi contestat, îl deţine încă societatea Supercom de mai bine de două luni), dar nimeni nu dă semne că ar fi „de extremă importanţă” cele subliniate.

Mai mult, la punctul 6 al documentului înaintat autorităţilor, se consemna necesitatea unei „Hotărâri de Consiliu Local prin care deşeurile să fie separate la sursă, în locuinţa cetăţenilor, pe trei tipuri de deşeuri: biodegradabile, reciclabile (carton, metale, sticlă şi materiale plastice) şi fracţia reziduală/mixtă. Dacă îţi ţii gunoiul amestecat şi nu colectezi selectiv, risipeşti”. Şi de această dată, CJ BN promite că totul va fi bine.

„În documentaţia de atribuire pentru contractul nr. 187/17.02.2014 Delegarea prin concesiune a serviciului public de salubrizare, respectiv activitatea de precolectare, colectare şi transport al deşeurilor municipale şi managementul staţiilor de transfer şi a centrelor de colectare în judeţul Bistriţa-Năsăud prin care s-a realizat activitatea de salubrizare a judeţului, până la rezilierea acestuia în anul 2016, a fost prevăzută colectarea selectivă a deşeurilor la sursă pe tipuri de deșeuri (plastic și metal, hârtie, sticlă, mixt). Aceleași prevederi se vor regăsi și în documentaţia de atribuire a noului contract”. Vom trăi şi vom vedea. Ce nu ştim încă este momentul în care se va atribui acest nou contract, după o licitaţie în toată regula.

Peste un miliard de euro finanţare europeană, deja sub semnul întrebării

La final, mai trebuie menţionat poate un singur aspect. Din informaţiile Gazetei de Bistriţa, inclusiv la nivel guvernamental se intenţionează adoptarea unei strategii, cu recomandări detaliat formulate UAT-urilor din ţară (transmise din luna octombrie!), pentru ridicarea gradului de valorificare a deşeurilor, semn că problema este mai mult decât serioasă. Mare parte dintre soluţiile propuse încă din vară de către societatea civilă din Bistriţa-Năsăud se regăsesc acum în recomandările Guvernului către UAT-uri.

Faptul este mai mult decât îmbucurător, pentru că suntem la rândul nostru convinşi că nimeni nu îşi doreşte un infrigement pe probleme de gestionarea deşeurilor din partea Uniunii Europene. Nu de alta, dar niciunul dintre cele 32 de sisteme de management integrat al deșeurilor (SMID) pe care România le-a contractat în exercițiul bugetar 2007-2013 al Uniunii Europene nu este complet operaţional. Iar pentru asta statul român a semnat cu UE contracte de finanţare de peste un miliard de euro, şi se află deja într-o întârziere de câţiva ani. În funcție de evaluarea SMID-urilor, România trebuie să elaboreze, până la finalul lunii decembrie 2016, Planul Național de Gestionare a Deșeurilor. Fără acest document, fondurile europene care ne sunt alocate în Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) ar putea fi sistate.