Chiar dacă anul şcolar 2017 – 2018 a început deja de o lună, elevii din Bistriţa Năsăud nu vor primi se pare prea curând laptele şi cornul, prevăzute prin programul guvernamental. Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a scos la licitaţie ambele contracte în ultima săptămână a lunii iulie şi este dispus să cheltuiască aproximativ 11 milioane lei, însă perioada de evaluare a ofertelor a fost mult prelungită. Faţă de anii trecuţi a apărut însă o schimbare în ceea ce priveşte durata contractelor. Acestea vor fi valabile timp de doi ani, nu un an cât a fost până acum.
Ca şi anul trecut, administraţia judeţeană bistriţeană nu a reuşit nici anul acesta să acorde în timp util contractele pentru lapte şi cornul elevilor din judeţ.
Pentru anul şcolar 2016 – 2017, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a atribuit contractul pentru distribuţia de lapte în noiembrie anul trecut, iar pentru cornuri abia la finele lunii ianuarie anul acesta. Pentru a nu mai avea dificultăţi an de an în acordarea contractelor pentru lapte şi corn, conducerea CJ BN a decis ca durata contractelor să se întindă pe perioada a doi ani şcolari: 2017 – 2018 şi 2018 – 2019. Chiar şi aşa, perioada de evaluare a documentelor depuse de ofertanţi a fost prelungită, pentru ambele licitaţii, până spre finele lunii decembrie.
Circa 7,3 milioane lei pentru laptele pe doi ani
Pentru contractul aferent distribuţiei de lapte pe care îl vor primi zilnic elevii din învăţământul primar şi gimnazial, dar şi preşcolarii, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud este dispus să cheltuiască între 7.102.306 lei fără TVA şi 7.378.743 lei fără TVA.
Conform caietului de sarcini, firma care va câştiga contractul va trebui să furnizeze lapte UHT, precum şi produse din lapte fermentat care conţin cel puţin 90% din greutate lapte tratat termic: iaurt simplu, lapte bătut, sana sau chefir.
„Se pot furniza produse derivate/echivalente ale laptelui, dar numai în limita a 50% din produsul de bază, iar greutatea se va stabili în funcţie de normele emise de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru echivalarea greutăţii lor cu greutatea STAS de 200 ml/unitate”, se mai precizează în caietul de sarcini.
Conform aceluiaşi document, transportul şi distribuţia vor fi asiguratezilnic, bisăptămânal sau săptămânal în şcoli şi grădiniţe.
Ca şi la licitaţia care a fost organizată anul trecut, şi de data aceasta în caietul de sarcini este specificat că vor beneficia de acest produs doar elevii care frecventează cursurile.
Peste 33.700 de beneficiari
În total, conform caietului de sarcini de laptele care va fi distribuit de firma care va fi declarată câştigătoare, vor beneficia 33.753 de elevi şi preşcolari din Bistriţa-Năsăud, mai puţin cu 112 faţă de anul şcolar trecut, când autorităţile bistriţene au numărat 33.865 de elevi.
Licitaţia a fost împărţită în cinci loturi. Astfel pentru lotul Bistriţa, cu circa 14.000 elevi, CJ BN a estimat un contract în valoare de maxim 3.064.693 lei. Pentru lotul 2Sîngeorz Băi, cu peste 5.730 de elevi, suma maximă estimată a contractului subsecvent este de aproape 1.253.000 lei, lotul 3 Beclean (circa 4.970 elevi) – circa 1.088.000 lei, lotul 4 Năsăud (cca. 5680 elevi) – peste 1,24 milioane lei, iar lotul 5 Teaca-Lechinţa (cca. 3.350 elevi) – aproximativ 732.000 lei.
Doi ofertanţi intraţi în cursă
Dacă anul trecut o singură firmă a depus ofertă – Dorna Lactate SA din judeţul Suceava, anul acesta au intrat în cursă două. Este vorba despre aceeaşi firmă Dorna Lactate SA şi SC Logistiv Media Pop Art SRL, mutată din Turda mai nou în Ocna Mureş.
Dacă Logistic media Pop Art SRL a intrat în cursă de una singură, Dorna Lactate SA are, ca şi anul trecut, patru firme subcontractante, toate cele patru fiind aceleaşi.
Unul dintre cei patru subcontractanţi este SC Cris Design SRL din Vatra Dornei, care în 2015 a avut o cifră de afaceri de circa 151.000 lei, pierderi de peste 35.500 lei şi a înregistrat datorii peste 117.000 lei şi figura cu doar 4 angajaţi, conform datelor înscrise pe listafirme.ro. În schimb, anul trecut pare să fi fost şi mai prost pentru firma din Vatra Dornei, în condiţiile în care cifra de afaceri i-a scăzut cu mai mult de jumătate ajungând la 61.963 lei, datoriile i-au crescut la 127.894 lei, în timp ce pierderile s-au cifrat la 16.399 lei. Din cei patru angajaţi declaraţi oficial, a rămas cu doar doi. Obiectul principal de activitate al acesteia este comerţul cu amănuntul.
Cel de-al doilea subcontractant este SC Delina SRL, tot din Vatra Dornei, şi are ca obiect principal de activitate lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi aer condiţionat. Deşi funcţionează pe piaţă încă din 2007, cifrele de afaceri înregistrate de firma din Vatra-Dornei, care culmea nu figurează cu nici un angajat de la bun început, sunt modice, de câteva zeci de mii de lei. Doar în 2011 a depăşit suta de mii de lei. În 2015 însă, a avut o cifră de afaceri de aproape 35.000 lei, un profit de… 12 lei şi datorii de peste 5.300 lei. Anul trecut, situaţia s-a prezentat oarecum mai bine, firma înregistrând o cifră de afaceri de 40.590 lei şi un profit de 5.676 lei. Datoriile au crescut însă şi ele, şi chiar foarte mult, acestea cifrându-se la aproape 25.000 lei.
Al treilea subcontractant este o firmă din Bucureşti – Medshop Distribution SRL, ce are ca obiect principal de activitate comerţul cu ridicata a produselor farmaceutice şi a fost înfiinţată la finalul anului 2010. În primii 3 ani de activitate nu a avut nici un angajat, conform datelor de pe listafirme.ro, apoi au figurat 3 în 2013, 4 în 2014 şi 2 în 2015 şi tot atâţia în 2016. În 2015, firma bucureşteană a înregistrat o cifră d afaceri de aproape 673.000 lei, un profit de aproape 63.000 lei şi datorii de circa 580.000 lei. Anul 2016 pare să fi fost unul destul de bun pentru firmă, chiar dacă cifra de afaceri a scăzut cu aproximativ o treime, la 244.718 lei. A înregistrat însă un profit mult mai bun decât în anul anterior, de 71.980 lei, în timp ce datoriile au scăzut şi ele la 491.138 lei.
Cel de-al patrulea subcontractant este Orion Prod-Com SRL din Panaci, judeţul Suceava şi are ca obiect principal de activitate comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun. Firma suceveană funcţionează încă din 2000, timp în care a avut între 0 şi 3 angajaţi. În 2015 a rămas doar cu 2, şi a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 169.000 lei, un profit de peste 1.000 lei şi datorii de peste 19.000 lei. În 2016, numărul angajaţilor a rămas acelaşi, în timp ce cifra de afaceri a scăzut la 76.010 lei. A crescut însă profitul la 4.282 lei, dar şi datoriile, la 25.349 lei.
Peste 3,6 milioane lei pentru cornuri
Pentru furnizarea şi distribuirea produselor de panificaţie, Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud este dispus să cheltuiască între 3.494.785,62 lei fără TVA şi 3.630.810,21 lei fără TVA. Firma care va câştiga contractul va avea obligaţia să furnizeze, conform caietului de sarcini, produse de panificaţie – cornuri sau batoane derivate: covrigi simpli sau biscuiţi uscaţi, în ambalaje de 80 gr/unitate.
Conform aceluiaşi document, transportul şi distribuţia vor fi asigurate zilnic, bisăptămânal sau săptămânal în şcoli şi grădiniţe.
Ca şi în contractul atribuit pentru furnizarea laptelui în anul şcolar trecut, şi de data aceasta în caietul de sarcini este specificat că vor beneficia de aceste produse doar elevii care frecventează cursurile.
Ca şi în cazul produselor lactate, de produsele de panificaţie vor beneficia 33.753 de elevi şi preşcolari din Bistriţa-Năsăud.
Cinci firme vor contractele
Licitaţia a fost de asemenea împărţită în cinci loturi. Astfel, pentru lotul 1 Bistriţa suma maximă estimată este în valoare de peste 1,5 milioane lei, lotul 2 Sîngeorz Băi – circa 617.000 lei, lotul 3 Beclean – circa 353.000 lei, lotul 4 Năsăud – circa 61.000 lei şi lotul 5 Teaca-Lechinţa – peste 360.100 lei.
În cursa pentru obţinerea contractelor s-au înscris nu mai puţin de cinci firme, majoritatea participând şi în anii trecuţi la licitaţiile similare organizate de administraţia judeţeană. Este vorba despre SC Auto Valmar SRL, firmă de casă a CJ BN când vine vorba despre astfel de contracte, care a depus oferte pentru loturile 1,2 şi 4.
Alţi trei ofertanţi au intrat în cursă pentru toate cele cinci loturi. Este vorba despre SC Granpan Dor SRL din Reghin, SC Achiziţie şi Dezvoltare SRL Voluntari şi SC Logistic Media Pop Art SRL Ocna Mureş. Cel de-al cincilea ofertant, SC Vel Pitar, un alt nume binecunoscut în CJ BN, a aplicat doar pentru lotul 3.
Nu intelegem de ce nu se sisteaza aceasta „por.ca.rie” ordinara , ptr ca la urma urmei, asta este .
Nici 30% dintre copii nu mananca acest „corn si acest lapte ” … si aproape toate, ori nu sunt „ridicate ” si sunt date la „porcii femeilor de serviciu ” de la scoli ( ca sa nu fie efectiv aruncate la canal ) , ori sunt „ridicate ” de copii, dar sunt aruncate si „fotbalite ” peste tot, prin curtile scolilor, pe drumul de la si catre scoala ori prin toate santurile si balariile unde sunt cainii hoinari…
Daca tot nu este posibil a se face niste cantine sociale, unde sa li se asigure aceasta „masa calda ” copiilor , atunci mai bine sa-r introduce acesti bani in alocatia copilului, ca stiu ei parintii cel mai bine ce sa le puna copiilor de mancare . Chiar daca se vor face „cantine ” … mancarea tot „nemancata” v-a ramane… si vor fi cheltuieli si eforturi suplimentare efectiv fara nici un rost . Mai bine le-ar da zilnic cate un „croasant” de market , sau un pachet de biscuiti … ca ala tot mai bun ar fi si cu mult mai ieftin si ala probabil copii il vor manca .
De ce nu mergeti sa verificati prin scoli ( chiar si pe la sate ) … ca efectiv majoritatea cornurilor si laptelui, sunt aruncate … ? Este un efort financiar al statului facut fara cap si total nejustificat , raportat la doar cativa 10-20% dintre copii ti.g.ani.lor care pe ici pe colo, mai merg la scoala numai sa manance acest „corn si lapte ” ca altceva n-au… dar 80% nu le mananca .
Acei 80 % de care spui sunt doar cei cu bani care este normal sa nu intereseze cornul și laptele dacă ai da mama și tata bani la școală an fiecare zi .iar ceilalți 20 %sunt copii care merg la școală flamanzi pentru ca părinții lor trăiesc doar dintrun salariu minim pe economie și ași trimit copii la școală sa învețe’, nu sa cheltuie banii și sa stea an timpul orelor pe lângă școală pe fb și cu țigara an mana rușine sati fie de parcă acei 20 % tiau luat ție din traista
Voi care aveti bani sigur ca nu aveti nevoie de programul lapte corn,dar noi cei saraci ne ungem ranile.
Am 5 copii care asteapta cornu si laptele dar nu stim de ce nu primesc si copii nostri ?
In alte judete se primeste oare Presedintele Consiliului Judetan nu i mila de copii,ar putea sa se gandeasca si la noi cei saraci.
Oare de ce in Mures se primeste corn si lapte si la Bistrita nu ?