Anul 2010 vine însă cu o surpriză: Consiliul Judeţean ameninţă Primăria Bistriţa cu retragerea certificatului de urbanism, singurul AS din mâneca primarului Ovidiu Teodor Creţu.
Centura de Sud a Bistriţei a fost în 2009, poate cel mai „fierbinte” subiect abordat în mass-media în ultimele luni ale anului. Asta pentru că, după ce toată lumea se aştepta ca actualul drum de centură al oraşului să fie reabilitat, brusc s-a vorbit despre realizarea unui nou drum de centură, dar nu la Nord, ci la Sud de Bistriţa.
Traseul pentru această variantă porneşte de la Viişoara, în zona Gropii Sărata, traversează apa înspre Valea Budacului, trece prin Pădurea Codrişor (plămânul Bistriţei), pe deasupra ştrandului municipal, apoi pe cursul râului Bistriţa, Valea Ghinzii, traversează Dealul Cocoş şi se termină în DN 17, undeva în zona Unirea. Când au aflat de existenţa acestui traseu care se vrea a fi pus în practică sub forma unui drum de centură cu două benzi de circulaţie, cetăţenii care riscau să fie afectaţi s-au documentat şi au depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa – Năsăud peste 700 de contestaţii, acordul pentru mediu nefiind acordat nici la această dată. Singurul care a dat o bulină roşie pentru realizarea proiectului a fost Consiliul Judeţean, care în luna septembrie 2009 a eliberat un certificat de urbanism pentru „Varianta de ocolire a Bistriţei”. Tot anul trecut, în luna decembrie, proiectul Centurii de Sud a fost contestat şi în Consiliul Local Bistriţa, când 13 consilieri au votat împotriva continuării demersurilor pentru acest proiect şi optarea pentru reabilitarea actualului drum de centură al Bistriţei, de lângă zona industrială. Cu toate acestea, edilul Bistriţei, Ovidiu Teodor Creţu şi-a exprimat toată susţinerea pentru realizarea acestei centuri pe varianta sudică, fiind, în opinia sa, un beneficiu pentru Bistriţa, proiectul având o valoare de 70 de milioane de euro. Mai mult, primarul a venit cu un argument „forte” în faţa Consiliul Local, şi anume eliberarea certificatului de urbanism pentru acest proiect, de nimeni altul decât Consiliul Judeţean, prin preşedintele Liviu Rusu. La aceeaşi instituţie au fost trimise de către primărie şi petiţiile de nemulţumire ale cetăţenilor din zona traseului, nu de alta, dar e mult mai uşor a te spăla pe mâini ca Pilat din Pont.
La început de 2010 realizarea Centurii de Sud a Bistriţei pare să se clatine din încheieturi. Acelaşi Consiliu Judeţean a avertizat Primăria Bistriţa că dacă nu aprobă în Consiliu Local documentaţia cerută până la finele lui februarie va tăia „craca centurii”, mai exact va retrage certificatul de urbanism, pe motiv că realizarea centurii ar distruge zona de agrement Codrişor. La aceste „zvonuri”, edilul Bistriţei tot pe politică dă vina, mergând pe varianta „tot cum vor ei, şi nu cum vrem noi”. Cât priveşte o variantă de drum de centură ocolitoare agreată, preşedintele Consiliului Judeţean, Liviu Rusu, susţine realizarea acesteia pe traseul Sărata – Monariu – Budacu de Jos – Jelna – Ghinda şi intersectarea cu DN 17, la Livezile. Acelaşi traseu a fost amintit ca doleanţă şi de primarul Ovidiu Creţu, însă acesta susţine că pentru această variantă, costurile ar fi prea mari. Până una alta, în toată această poveste un lucru este sigur: în 2010 nu se execută nimic la drumul de centură pe varianta Sud, totul fiind încă la stadiul de proiect şi proceduri în derulare, conform legii. Şi tot anul acesta, actualul drum de centură situat în partea de Nord riscă să rămână în aceeaşi situaţie: cu gropi cât încape numai bune de spart cauciucurile maşinilor.
„Este singura soluţie agreată şi este impusă de primărie!”
Anul trecut, în luna septembrie, Consiliul Judeţean Bistriţa –Năsăud a eliberat un certificat de urbanism pentru întocmirea studiului de fezabilitate a proiectului centurii ocolitoare Bistriţei, pe varianta Sud, document semnat de preşedintele Liviu Rusu, secretarul judeţului, Iosif Redl şi arhitectul Victor Michiu. Acest act a fost poate şi singurul argument puternic al primarului Bistriţei, Ovidiu Creţu, prin care a susţinut un proiect pe care nimeni nu-l dorea. Aşa că, oricine comenta împotriva realizării Centurii de Sud era trimis la curtea Consiliului Judeţean, „principalul responsabil”. Asta până când, Liviu Rusu a trimis o adresă Primăriei Bistriţa, cu dedicaţie pentru edilul Ovidiu Creţu: „Stimate domnule primar, referitor la adresa dumneavoastră prin care ne înaintaţi spre soluţionare petiţia unui număr de cetăţeni nemulţumiţi de traseul variantei sudice de ocolire a municipiului Bistriţa vă comunicăm următoarele: singurul motiv pentru care preşedintele Consiliului Judeţean şi nu primarul Municipiului Bistriţa a eliberat Certificatul de Urbanism este că investiţia se întinde şi pe teritoriul comunei Livezile (Legea 50/1991 republicată Art.4 (1) a /1). Proiectul se numeşte „Varianta de ocolire Bistriţa” şi se desfăşoară în proporţie de 98% pe teritoriul administrativ al municipiului Bistriţa conform documentaţiei depuse la noi, având drept scop descongestionarea circulaţiei în localităţi şi devierea traficului greu ( conform adresei de înaintare a SC IPTANA SA). Singura localitate ce beneficiază de descongestionarea circulaţiei este Bistriţa, pe teritoriul comunei Livezile, găsindu-se numai racordarea cu DN 17. Consiliul Local coordonează şi răspunde de întreaga activitate de urbanism desfăşurată pe teritoriul administrat (Legea 350/2001 republicată, Art.25), iar Certificatul de Urbanism nu este decât modalitatea de transpunere în practică a prevederilor documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului. Acesta este şi motivul pentru care, la solicitarea eliberării Certificatului de Urbanism, după ce am discutat dificultăţile soluţiei alese cu delegatul firmei elaboratoare, l-am întrebat de ce a prezentat o singură soluţie şi dacă ea a fost discutată cu reprezentanţii primăriei. Răspunsul a fost: „Este singura soluţie agreată şi este impusă de primărie!”. Înţelegând că observaţiile trimise de dumneavoastră cu Avizul Nr. 54266 din 18 09 2009 în urma solicitării noastre legale şi care cuprind date precise asupra traseului, inclusiv referiri la reperele kilometrice şi la proiectele în desfăşurare pe traseul centurii ocolitoare, nu sunt făcute în cunoştinţă de cauză şi nu vi le asumaţi, vă vom sprijini şi vă vom ajuta să luaţi măsurile legale ce se impun, şi vă vom obliga să le respectaţi”.
Această adresă a fost trimisă municipalităţii în data de 11 decembrie anul trecut, având numărul 6929. Tot atunci se mai specifica clar şi posibilitatea retragerii certificatului de urbanism.
Săptămâna trecută, primarul Ovidiu Creţu a declarat pentru Gazeta de Bistriţa că nu a sosit nimic la „casa domnie sale” şi totul e doar un zvon. „Nu am primit nimic legat de acest lucru, am auzit poveşti dar cu poveştile suntem obişnuiţi. Dacă se va retrage certificatul de urbanism de către Consiliul Judeţean nu se mai face centura. Doar, cine conduce în ţara asta? PD-L –ul, în urma unor alegeri democratice. Ei decid, nu primarul din Bistriţa”, a explicat Creţu.
Fără execuţie la Bistriţa, în 2010
Dacă proiectul privind realizarea Centurii de Sud a Bistriţei va primi undă verde sau nu, încă nu ştim nimic sigur. Cert este faptul că anul acesta cel puţin nu se va face nici o lucrare la vreun drum de centură al oraşului nostru. Cetăţenii nemulţumiţi ai Bistriţei pot răsufla uşuraţi în 2010, pentru că pe lista execuţiilor la variantele ocolitoare nu se află şi Bistriţa. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) are în plan pentru anul în curs începerea lucrărilor la 11 variante ocolitoare pentru Suceava, Ploieşti Vest, Oradea, Cluj Est, Timişoara, Iaşi, Caransebeş, Lugoj şi Bucureşti Nord şi Sud (trei centuri), astfel încât, la finalul lui 2010, să fie recepţionaţi aproximativ 90 de kilometri de drum. În ceea ce priveşte municipiul nostru, anul acesta încă se jonglează la proiect. Potrivit Mihaelei Hurezeanu din cadrul Serviciului de Comunicare şi Relaţii Internaţionale a CNADNR, legat de centura Bistriţa „în prezent este în desfăşurare contractul pentru reactualizarea studiului de fezabilitate existent în cadrul obiectivului „Asistenţă tehnică pentru elaborarea studiului de fezabilitate, proiectului tehnic, detaliilor de execuţie şi documentaţiei de atribuire pentru variantele de ocolire Bistriţa, Gheorgheni şi Miercurea Ciuc”.
Luptaţi fraţilor, luptaţi!
Cum Primăria Bistriţa a scos ca responsabil Consiliul Judeţean pentru realizarea Centurii de Sud a Bistriţei, nemulţumirile care au ajuns pe masa primarului Ovidiu Creţu au fost redirecţionate către preşedintelui Liviu Rusu. Una dintre petiţiile înaintate de cetăţenii nemulţumiţi este cea semnată de Maxim Gagea (Strada Tudor Vladimirescu, nr. 42 din Bistriţa), Vasile Bindea (Strada Codrişor, nr 30 A din Bistriţa) şi Tiberiu Chira, (Valea Budacului, Nr.11 din Bistriţa). Adresa a ajuns şi la cel arătat cu degetul de Primărie. În acest sens, preşedintele Liviu Rusu a liniştit oamenii şi i-a sfătuit ca în continuare şi spună păsul şi să nu se lase: „Referitor la petiţia dumneavoastră privind reanalizarea traseului centurii ocolitoare a municipiului Bistriţa, transmisă nouă de către Primăria Bistriţa, cu Nr. 70902 din 27 noiembrie 2009, motivată de faptul că noi am eliberat Certificatul de Urbanism, vă transmitem răspunsul nostru către primarul municipiului, cu rugămintea de a urmări elaborarea documentaţiei şi de a vă face în continuare, cunoscut punctul de vedere, însoţit de argumente, pe toată durata fazelor de proiectare ce vor definitiva traseul investiţiei în cauză. În speranţa că răspunsul nostru este conform aşteptărilor dumneavoastră, vă rugăm să-l aduceţi la cunoştinţă şi celorlalţi semnatari ai petiţei.”
„Să –mi dai certificatul înapoi!”
Prin adresa trimisă municipalităţii în ultima lună a anului trecut, Consiliul Judeţean Bistriţa –Năsăud cere Primăriei Bistriţa întocmirea documentaţiilor necesare pentru stabilirea traseului optim al Centurii Ocolitoare Sud a Municipiului Bistriţa, cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparenţei, descentralizării serviciilor publice, participării populaţiei în procesul de luare a deciziilor, precum şi al dezvoltării durabile (în conformitate cu Art. 5 şi Art. 57 – 61 din Legea 350/2001). Termenul impus de Consiliul Judeţean este data de 28 februarie 2010, când municipalitatea trebuie să prezinte documentaţia aprobată prin Hotărâre de Consiliu Local, spre avizare Consiliului Judeţean.
Potrivit preşedintelui Liviu Rusu, documentaţia trebuie să reflecte racordarea Planul Urbanistic General (PUG) cu Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean (PATJ), la care s-au făcut numeroase referiri în mass-media. „Este datoria dumneavoastră de a face aceste studii conform Art. 36 şi 63 (5) f din legea 215/2001 republicată, privind administraţia publică locală. În cazul în care, până la termenul limită menţionat nu veţi depune varianta aprobată prin Hotărâre a Consiliului Local, vom face demersurile legale necesare anulării Certificatului de Urbanism Nr. 73 din septembrie 2009, dumneavoastră fiind singurul responsabil pentru nerealizarea investiţie. Ne asumăm, din respect pentru petenţi, sarcina de a le răspunde direct, dar şi aceea de a face public răspunsul în presă”, se precizează în adresa înaintată Primăriei Bistriţa de Consiliul Judeţean în data de 11 decembrie 2009. De menţionat faptul că anul trecut, primarul Ovidiu Creţu a susţinut de nenumărate ori faptul că, în cazuri precum proiectul Centurii de Sud, Consiliul Local nu are nici un cuvânt sau decizie, pentru că „aşa spune legea”.
Termen şi la APM
Pentru finalizarea proiectului privind realizarea Centurii de Sud a Bistriţei, următorul pas ce trebuie făcut de proiectant este obţinerea acordului de mediu de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa – Năsăud (APM B-N). Pentru aceasta, SC IPTANA trebuie să trimită până la finalul lunii ianuarie completările cerute la documentaţia depusă. În caz contrar, întregul dosar se returnează. „Încă de anul trecut, noi am cerut proiectantului mai multe completări şi încă nu am primit nimic. Termenul de trimitere a acestor completări este până la sfârşitul lunii ianuarie, în caz contrar returnăm documentaţia”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, directorul interimar al APM B-N, Ştefan Mureşan.
Tot legat de acordul de mediu, reprezentantul IPTANA, Gabriel Bulgaru spune că procedurile de obţinere a acestui document pot fi de durată. „Proiectul este în studiu de fezabilitate. Până la execuţie mai este mult, proiectul tehnic, detalii de execuţie, şi asta se termină undeva la mijlocul anului, cam aşa prin vară ar fi termenul de finalizare al proiectului. Obţinerea acordului de mediu este încă în procedură şi se urmează paşii procedurali conform legii. Nu pot estima cât poate dura, de la câteva luni până la doi ani, asta în funcţie de complexitatea proiectului. Am întâlnit şi proiecte care durează mai mult, altele mai puţin, depinde de problemele care apar”, a explicat Bulgaru.
Proiectul privind realizarea Centurii de Sud a Bistriţei pare a fi din nou în centrul atenţiei, cel puţin în prima perioadă a anului 2010. Perioada care urmează reprezintă şi termene pentru susţinătorii acestui proiect, care se dovedeşte a fi tot mai nedorit la Bistriţa şi cu puţine şanse izbândă.
Iulia STUPINEAN
