Consiliul Județean Bistrița-Năsăud ar putea fi bun de plată, din cauză că nu a montat pe un drum județean un indicator rutier care să avertizeze șoferii că este posibil să le apară în care vreun animal sălbatic care viețuiește în pădurile învecinate. În speță este vorba despre o porțiune din DJ 172E, din zona Lechința, unde autoturismul unei firme a fost avariat după ce a lovit un căprior. Fiindcă autoturismul avea asigurare CASCO, reparațiile au fost suportate de firma asigurătoare, care însă mai apoi s-a îndreptat împotriva Consiliului Județean pentru a recupera paguba, considerând că administrația județeană este vinovată din cauză că nu a montat indicatorul rutier “Atenție animale”. Procesul a fost câștigat pe fond, la Judecătoria Bistrița, de firma asigurătoare, însă Consiliul Județean a atacat sentinţa cu apel, procesul judecându-se la Tribunalul Bistrița-Năsăud, care a anunțat că se va pronunţa luna aceasta.
Omniasig Vienna Insurance Group SA cere Consiliului Județean să îi plătească despăgubiri în valoare de 23.000 de lei, plus plata dobânzii legale şi penalizatoare pentru această sumă, calculată de la data de introducerii acțiunii în instanță şi până la achitarea efectivă a debitului, dar și cheltuieli de judecată.
Indicator lipsă, CJ BN considerat vinovat
Potrivit cererii de chemare în judecată, accidentul în care a fost implicat autoturismul în cauză s-ar fi petrecut în martie 2019, “pe DJ 172E Lechința, în urma pătrunderii unui animal sălbatic (căprior) pe partea carosabilă, eveniment raportat Postului de Poliţie Rurală Lechința care, prin reprezentanţii legali, s-a deplasat la faţa locului pentru identificarea animalului sălbatic şi a avariilor suferite de autoturismul menţionat”.
Întrucât autoturismul era asigurat la momentul producerii accidentului, s-a deschis un dosar de daună, în care Omniasig l-a despăgubit de proprietarul autoturismului avariat cu suma de 23.000 lei. Ulterior, firma asigurătoare s-a îndreptat împotriva proprietarului drumului, respectiv Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, care este responsabil de producerea accidentului.
“În urma analizării dosarului de daună, a reieşit că vinovată de producerea daunei se face pârâta, în calitate de administrator al tronsonului de drum indicat, întinderea pagubei suferite de asiguratul reclamantei fiind determinată pe baza documentelor de constatare a avariilor, precum şi a actelor de reparaţie emise de către unitatea reparatoare”, a arătat firma asigurătoare în cererea de chemare în judecată.
CJ BN: Probele depuse de reclamant nu susţin cererea de chemare în judecată
De cealaltă parte, administrația județeană susţine că data accidentului amintit de Omniasig nu corespunde cu data înscrisă în dosarul de daună, și nici locul, și astfel nu ar fi vorba despre același eveniment rutier.
“În speţă, pârâta consideră că acestea nu sunt îndeplinite. Astfel, în ce priveşte data evenimentului se poate constata că în cererea de chemare în judecată se solicită plata prejudiciului pentru evenimentul din 23.03.2019 ori prin dosarul de daună (…) depus ca probă a plăţii prejudiciului, nu s-a plătit echivalentul prejudiciului pentru evenimentul din data de 23.03.2019 cum se solicită prin cererea de chemare în judecată.
Toate probele depuse de reclamant nu susţin cererea de chemare în judecată aşa cum a fost formulată respectiv pentru evenimentul din data de 23.03.2019. Ca atare, raportat la faptul că prin cererea de chemare în judecată reclamantul susţine că solicită acoperirea prejudiciului pentru evenimentul care a avut loc în data de 23.03.2019 iar prin dosarul de daună nu a fost plătit prejudiciul pentru evenimentul din 23.03.2019, consideră pârâta că nu există prejudiciu pentru care reclamantul s-a subrogat în drepturile asiguratului astfel că nu este angajată nici răspunderea civilă delictuală.
Totodată conform capitolului 1 Acoperire/clauze/felul acoperirii pentru avarii din poliţa de asigurare facultativă tip CASCO nr. (…), riscurile asigurate/acoperite pentru avarii produse de animale sunt avariile produse în exclusivitate la pneuri şi/sau jante ori prin dosarul de daună (…) asigurătorul Omniasig Vienna Insurance Group S.A. a plătit alte avarii decât cele acoperite prin poliţa de asigurare facultativă tip CASCO nr. (…), avarii neacoperite respectiv înveliş bară protecţie faţă, far, capotă faţă, ghidaj radiator etc, astfel că riscul asigurat nu s-a produs”, a notat Consiliul Județean în întâmpinarea depusă la dosar, precizând totodată că nici locul accidentului nu corespunde sută la sută.
Instanța: Prejudiciul cauzat a fost provocat de fapta ilicită a pârâtei
Instanța însă a dat dreptate firmei asigurătoare, considerând că administrația județeană avea obligația să monteze indicatorul rutier în cauză.
“În speţă, evenimentul rutier s-a produs pe un drum judeţean, în afara intravilanului unei localităţi urbane, astfel administratorul drumului este Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, locul impactului fiind stabilit de către expertul judiciar auto ca fiind km 20+116 metri DJ 172E Lechința.
În zona producerii evenimentului rutier, respectiv locul apariţiei căpriorului pe carosabil, nu exista montat un indicator de avertizare cu semnificaţia «Animale», aspect care rezultă din raportul de expertiză efectuat în cauză, lipsa indicatorului fiind recunoscută şi de către pârâtă, care a arătat că în zona nu era nevoie de indicator, după cum rezultă din adresa depusă la dosar de către Direcţia Investiţii, Drumuri Judeţene.
În ceea ce priveşte această adresă, instanţa reţine că provine chiar de la pârâtă, Direcţia Investiţii, Drumuri Judeţene fiind un compartiment în cadrul acestuia, mai mult din adresă nu rezultă că ar fi fost făcut un studiu din care să rezulte că în zonă nu este nevoie de acel indicator, pârâta fiind răspunzătoare chiar şi pentru cea mai uşoară culpă în calitate de administrator al drumului, pentru faptul că nu a luat nici un fel de măsură pentru a împiedica accesul animalelor sălbatice pe partea carosabilă şi nici nu a adus la cunoştinţa conducătorilor auto această posibilitate pentru ca aceştia să îşi ia măsurile de precauţie necesare pentru evitarea coliziunilor cu animalele sălbatice care pătrund pe carosabil.
Din expertiza judiciară, mai rezultă că conducătorul autoturismului, nu avea nici un fel de posibilitate de a observa căpriorul într-un interval de timp suficient de mare pentru a lua măsuri de prevenire a producerii accidentului, iar acesta nu a încălcat nici o normă de circulaţie la regimul rutier.
Cu referire la condiţia prejudiciului, se reţine că acest este reprezentat de daunele materiale constând în contravaloarea reparaţiilor necesare autoturismului cu nr. de înmatriculare (…), achitat de reclamantă în baza poliţei de asigurare facultativă Casco nr. (…), prejudiciul fiind confirmat şi prin concluziile raportului de expertiză auto efectuat în dosar.
Apărarea pârâtei în sensul că despăgubirile cauzate de animale, ar fi restrânse prin poliţa de asigurare CASCO doar la pneuri şi jante este neîntemeiată. Din poliţa de asigurare depusă la dosar rezultă că aceasta acoperă inclusiv daunele produse de animale, fără să fie excluse anumite avarii produse de animale. La finalul enumerării, în poliţa de asigurare se specifică suplimentar, faptul că se acordă despăgubiri şi doar pentru avarii intervenite la pneuri şi/sau jante, însă această menţiune nu are nici o legătură cu daunele produse de animale şi nu le exclude pe acestea. La dosar, s-au depus de către reclamantă şi Condiţiile Generale de asigurare, în cuprinsul cărora nu este specificat nicăieri că, în cazul daunelor produse de animale, despăgubirile se acordă dosar pentru anvelope sau jante.
Condiţia existenţei raportului de cauzalitate între prejudiciu şi fapta ilicită, este îndeplinită în speţă, deoarece, aşa cum rezultă din probele administrate, efectul produs, respectiv prejudiciul cauzat a fost provocat de fapta ilicită a pârâtei. Astfel, instanţa va admite acţiunea civilă formulată de reclamanta Omniasig V.I.G. S.A. şi va obliga pârâta să-i achite acesteia suma de 23.000 lei cu titlu de despăgubiri, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare, începând cu data depunerii cererii de chemare în judecată -14.05.2021 şi până la plata efectivă a debitului principal”, se arată în motivarea hotărârii, pronunțată la finele lunii ianuarie anul acesta.
Nemulțumit de sentință, Consiliul Județean a declarat apel, astfel că dosarul a ajuns la Tribunalul Bistrița-Năsăud, în luna aprilie. Primul termen însă în apel a fost stabilit abia în urmă cu câteva zile, mai precis pe 4 octombrie. Potrivit mențiunilor de pe portalul instanțelor de judecată, tribunalul urmează să pronunțe o hotărâre pe data de 19 octombrie.
