CJ BN abia dacă va reuşi să repare şarpanta
Conducerea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud intenţionează să reabiliteze, într-un final, Cinematograful Dacia din municipiu, în această toamnă. Intenţiile sunt încă pe hârtie, însă pentru acest proiect a prevăzut un buget de aproximativ 1,32 milioane lei.
Proiectul de reabilitare a acestui obiectiv datează din mandatul lui Liviu Rusu, însă actuala conducere a CJ BN a adus mici modificări, intenţionând să îl transforme într-un centru multicultural.
Anul trecut, în luna august, conducerea CJ BN făcea mare tam-tam pe tema proiectului demarat de administraţia judeţeană anterioară, condusă de democrat-liberalul Liviu Rusu. Primul arătat cu degetul atunci de preşedintele CJ BN, Emil Radu Moldovan, a fost ex-vicepreşedintele Luca Iancu, care ar fi semnat fără drept o factură în baza căreia firma care a întocmit expertiza tehnică ar fi trebuit să fie plătită. Firma care a întocmit studiile şi expertiza tehnică este SC Edil Concept Bistriţa, şi urma să încaseze de la CJ BN circa 12.000 de euro plus TVA.
Se vrea centru multicultural
Povestea a intrat într-un con de umbră, iar Consiliul Judeţean a reluat proiectul, practic l-a continuat. Astfel, în luna noiembrie a anului trecut, consilierilor judeţeni le-a fost supus spre aprobare un proiect de hotărâre care să consfinţească preluarea în mod oficial a două dintre cele trei săli ale cinematografului – sălile A şi C, atât cât era prevăzut şi în contractul de administrare semnat de fost conducere a CJ BN cu RADEF. Sala B a rămas în mai departe în curtea RADEF.
Noul proiect este gestionat de vicepreşedintele CJ BN, Alexandru Pugna, potrivit căruia cinematograful va fi transformat într-un centru multicultural ce va purta numele Valeria Peter Predescu. Astfel, sala A va fi sală de spectacole şi de conferinţe, o sală multifuncţională prevăzută cu circa 300 de locuri, în timp ce sala C împreună cu terasa clădirii vor forma un spaţiu mai amplu unde se vor organiza, expoziţii, întâlniri şi conferinţe cu un număr mai mic de participanţi. Partea care revine RADEF, deci sala B, va fi sală de cinema pentru proiecţii 3D.
Proiect bugetat cu peste 1,3 milioane lei
CJ BN intenţionează să demareze lucrările de reabilitare undeva prin toamna acestui an, însă nimic nu este foarte sigur, deşi proiectul este bugetat. Pentru aceasta, administraţia judeţeană a prevăzut de la buget 1.318.900 lei. Singurul lucru cert din toată această poveste este că anul acesta conducerea CJ BN este hotărâtă să reabiliteze cel puţin acoperişul, fiindcă în zilele cu precipitaţii apa pătrunde în clădire. Nu se ştie dacă va şi reuşi.
„Avem bugetată lucrarea, dar sunt nişte termene. Nu am avut buget. Când ai buget trebuie pe urmă să angajezi proiectul tehnic. După ce am bugetat-o, am angajat proiectul tehnic. Pe urmă va fi licitaţia anunţată pe SEAP, că aşa prevede legea, iar apoi vine constructorul şi se apucă de treabă. Sper ca în toamna asta să apucăm să refacem măcar şarpantele, că plouă”, declara în urmă cu o lună Emil Radu Moldovan, preşedintele CJ BN.
De menţionat că valoarea lucrărilor şi aparaturii pentru sala B, cheltuială suportată de RADEF, este de 120.000 de euro, deci aproximativ 530.000 lei.
Ideea unui centru cultural aparţine lui Cosma
Ideea înfiinţării unui centru cultural în incinta cinematografului este una mult mai veche, de dinainte de a începe vreun demers Consiliul Judeţean sub Liviu Rusu.
După ce în 2010 a fost emisă o ordonanţă de urgenţă de către Guvernul României, prin care cinematografele din oraşe urmau să treacă din subordinea RADEF în subordinea primăriilor sau consiliilor judeţene, Primăria Bistriţa s-a arătat foarte interesată să preia Cinematograful Dacia şi să îl dea în folosinţă Centrului Cultural Municipal „George Coşbuc”. Directorul instituţiei, Dorel Cosma a avut chiar câteva intervenţii la Ministerul Culturii pentru a convinge conducerea acestuia să aprobe preluarea cinematografului de către municipalitatea bistriţeană. La începutul anului 2011, Dorel Cosma declara în mass media bistriţeană şi ce intenţiona să facă în incinta cinematografului – un complex cultural cu sală de expoziţii, sală de spectacole pentru teatru, concerte, dar şi o sală de proiecţii filme. Deci exact ideea pe care actuala conducere a CJ merge acum.
Proiectul, marca Rusu&Iancu
Numai că în cele din urmă cinematograful nu a mai ajuns în subordinea Primăriei Bistriţa, ci la Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, care intenţiona să pună în aplicare un proiect puţin diferit: o cafenea şi o ceainărie la intrare, doua săli 3D prevăzute, aşa cum se cere cu pereţi fonoabsorbanţi, şi o sală pentru un club al pensionarilor. Din primul proiect al CJ BN lipsea scena de spectacole, deci implicit o sală cu o astfel de destinaţie. Explicaţia a fost dată la un moment dat de ex-vicepreşedintele CJ BN, Luca Iancu.
„Se putea face ceva mai elaborat. Chiar dacă am fi prevăzut o sală de spectacole, acolo se puteau viziona şi filme. Este foarte adevărat însă ca în cazul în care s-ar prevedea ca spaţiul respectiv să funcţioneze şi ca sală de spectacole, deci să fie construită şi o scenă, atunci ar trebui eliminate cam cinci-şase rânduri de scaune, iar spaţiul s-ar mai micşora. Când am gândit proiectul nu ştiam pe ce bani mă puteam baza aşa că am renunţat la sala de spectacole”, declara pentru Gazeta de Bistriţa, în urmă cu aproximativ un an, Luca Iancu.
Acuzaţii, doar să sune
Fosta conducere a apucat să întocmească doar studiile şi expertiza tehnică, documentaţie care precede întocmirea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic. Expertiza a fost întocmită, aşa cum am amintit mai sus de SC Edil Concept SRL Bistriţa, iar la începutul lunii iunie 2012, chiar înainte de alegerile locale, s-a întocmit factura pentru firmă, document pe care Luca Iancu, în calitate de vicepreşedinte al CJ BN a menţionat „bun de plată”. Factura urma să fie semnată de Liviu Rusu, ca preşedinte al CJ BN, însă nu s-a mai ajuns la acea etapă, întrucât la conducerea administraţiei judeţene a ajuns Radu Moldovan. Când a aflat de existenţa documentului, Moldovan a devenit foc şi pară, ieşind public cu acuzaţii la adresa lui Luca Iancu. Până la urmă, lucrurile s-au mai potolit, însă actuala conducere a administraţiei judeţene a rămas încă prinsă în documentaţii, iar singurul lucrul pe care îl vor putea face, dar şi asta este doar probabil, este să repare anul acesta şarpanta.
Liana Mureşan
