Bacalaureatul 2008 nu a fost unul obisnuit. Urmarile acestuia ar putea fi resimtite în viitor. Scandalul generalizat de la examene ar putea sa schimbe soarta elevilor din generatiile urmatoare. Bac-ul a devenit un pretext pentru Universitatile din Cluj de a nu mai accepta media de la examene ca si criteriu unic pentru admitere.
Dupa un bacalaureat incendiar, învatamântul universitar clujean se pregateste de schimbari. Unii dintre rectorii sau profesorii universitari din Cluj s-au declarat, de fapt, cu mai mult timp în urma pentru revenirea la clasicul examen de admitere în facultate, iar scandalul continuu din timpul bacalaureatului nu face altceva decât sa le confirme parerile.
La Cluj, oficial ne merge bine
Cu un procent de promovabilitate de 75,60%, Clujul nu se afla nici pe primele locuri în clasamentul pe judete al numarului de absolventi admisi, dar nici pe vreunul din locurile de la coada.
De asemenea, Clujul nu se poate compara cu alte judete în care numarul absolventilor care au obtinut medii de 10 este de ordinul zecilor…
Potrivit datelor oferite de catre Inspectoratul Scolar Judetean Cluj, doar doua eleve din urbe, una de la Liceul Teoretic „Gheorghe Sincai” si o alta de la Colegiul National „George Cosbuc” au reusit sa obtina media maxima, iar alti 23 medii de peste 9,90. Totusi rezultatele, în mare, au fost bune si foarte bune, dat fiind faptul ca nu mai putin de 52% dintre absolventi au avut medii între 8 si 10.
„În Cluj nu au fost promovari gratuite, ca si în alte judete”, a declarat inspectorul general adjunct, Victoriana Boscaneanu pentru a explica diferenta mare dintre procentul de la Cluj si cel din judetele Vrancea si Suceava, în care rata de promovabilitate s-a apropiat de 99%. „Acesta este un procent bun si suntem multumiti de el”, a completat inspectorul clujean.
Examenul de înselaciune- criteriu pentru facultate?
În sirul de scandaluri cu iz de film de actiune, numele judetului Cluj a aparut de mai multe ori. Înca din prima zi a examenului, la proba orala de limba si literatura româna, inspectorul general al judetului, Hadrian Arion a sesizat ministerul în legatura cu aparitia pe Internet a subiectelor pentru examen. Ministrul Cristian Adomnitei a sesizat Directia Nationala Anticoruptie. Cazul subiectelor de la Cluj este, în continuare, anchetat de catre DNA, fara a se fi aflat, însa ceva concret. Si finalul examenelor a fost legat de numele unui clujean. Dr. Virgil Ispas, profesor la Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca este anchetat de catre DNA Cluj ca presedinte al comisiei de la Grupul Scolar pentru Industrie Mica si Servicii din Sighetu Marmatiei, unde au fost reclamate mai multe nereguli.
De asemenea, sase profesori supraveghetori au fost mustrati cu avertisment din cauza ca, în timpul examenelor nu si-au îndeplinit sarcinile, unii dintre acestia fiind descoperiti de catre anchetele inspectoratului…citind ziarul.
Unii profesori din tara au reclamat faptul ca multe dintre lucrarile elevilor, de la proba de limba româna, erau nu doar identice între ele dar, evident, copiate din aceeasi carte. Reactia reprezentantilor ministerului a fost cel putin ciudata. Acestia au declarat ca îi vor sanctiona doar pe profesorii supraveghetori, iar elevii nu vor avea de suferit de pe urma acestor denunturi. Deci, elevii care au copiat la Bucuresti îsi vor pastra notele „neatinse”, iar acestea vor fi luate în considerare la admiterea din toamna…
Universitatile ezita în fata probelor
Media de la bacalaureat este considerata ca fiind unul dintre cele mai importante criterii pentru admiterea la facultate. În urma contestatiilor repetate din acest an, unele universitati sau oameni politici au afirmat ca rezultatele elevilor nu mai pot fi un criteriu de departajare între candidati, diferentierea nefiind una reala.
Democratul Mihail Hârdau, fost ministru al educatiei a criticat dur modul de desfasurare a examenelor si a cerut ca acestea sa nu mai fie luate în considerare pentru admiterea în facultate. Reprezentantii Universitatii Babes-Bolay, citati NewsIn au afirmat ca, în virtutea autonomiei, facultatile îsi vor alege singure criteriile de departajare a candidatilor.
Rectorul Universitatii Tehnice, Radu Munteanu a anticipat pentru Gazeta de Cluj, în urma cu ceva timp, ca media de la examenul de maturitate nu poate fi determinanta în alegerea viitorilor sai studenti, dat fiind faptul ca aceasta nu reflecta cunostintele pe care profesorii de la UTCN le pretind.El a declarat ca „facultatile din cadrul universitatii au profil tehnic, deci noi suntem interesati de cunostintele pe care un candidat le are la matematica si fizica, nu la limba româna sau alte materii verificate prin bacalaureat, din acest motiv noi suntem pentru organizarea de examene de admitere”:
În aceeasi situatie se afla si Universitatea de Medicina „Iuliu Hatieganu”, unde nu s-a renuntat la examenul de admitere.
O alta problema invocata de catre rectorii clujeni este legata de capcanele pe care un asemenea criteriu le poate avea. Potrivit unora dintre acestia, un student admis pe baza notelor obtinute la bacalaureat poate fi mai putin pregatit la materiile cerute de catre profilul ales si sa clacheze psihic dupa un an de studiu.
Bac-ul motiv de cearta pentru politicieni
Unul dintre cele mai comune evenimente ale anului, pentru majoritatea românilor, bacalaureatul a devenit în 2008 motiv de importante dispute politice.
Afirmatiile cu iz de film de aventuri ale ministrului educatiei, Cristian Adomnitei, implicarea DNA, FBI, a Politiei au atras toate reflectoarele asupra examenelor.Dorinta de publicitate a reusit nu atât sa îl scoata pe actualul ministru în evidenta ca pe un justitiar în lupta cu „copiutele”, ci sa declanseze o reactie în lant a carei victima ar putea deveni chiar el.
Fostii ministri ai educatiei, Mihail Hârdau si Ecaterina Andronescu au luat pozitie împotriva modului în care au fost conceute si gestionate examenele sau a declaratiilor alarmiste ale celor implicati.
Mai mult, presedintele PD-L, Emil Boc a cerut demisia ministrului educatiei în urma cu câteva zile.
Mai mult, din câte se pare, inginerul constructor care conduce educatia si cercetarea româneasca, ahtiat de descoperiri spectaculoase si de crucificat profesori supraveghetori sau examinatori ignora aprecierile propriilor sublaterni care au afirmat ca procentul real de promovabilitate dintr-un judet este de cca. 75%…ca la Cluj, si nu de peste 90% si, deci, ar trebui analizate asemenea cazuri de „frauda colectiva” si nu cele izolate.
Pâna una alta, în judetul Cluj doar în cinci licee promovabilitatea a fost de 100%, la colegiile „Emil Racovita”, „George Cosbuc” si la liceele „Sigismund Toduta”, Reformat si Romano-Catolic si la alte 25 de peste 90%. Cel mai slabe performante le-au avut elevii de la Grupul Scolar „Spiru Haret”, doar 15,79% obtinând rezultate satisfacatoare. Cu aceste rezultate elevii clujeni s-au demonstrat a fi bine pregatiti si i-au multumit pe reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean, care au apreciat rezultatele ca fiind „reale si satisfacatoare. Ei vor trebui, totusi, cu mediile de la bacalaureat sa intre în competitie cu absolventii din liceele unde, din câte se pare, practicile adoptate si tolerate nu au fost tocmai…oneste.
Andreea Mitrica
Ligia Popa
În Cluj nu au fost promovari gratuite, ca si în alte judete”, a declarat inspectorul general adjunct, Victoriana Boscaneanu
