Deşi centrul comercial Cibela, din strada Calea Moldovei, este în procedură de dizolvare cu lichidare din data 4 iulie 2013, acesta a fost şi este în continuare tun paradis fiscal, raiul evazioniştilor din Bistriţa. Sute de mici firme care îşi desfăşoară aici activitatea, înşeală statul pe rupte, comit acte de evaziune fiscal la un nivel îngrijorător. Bistriţenii care achiziţionează diferite produse din acest loc, cu mari eforturi şi numai dacă insistă reuşesc să primească bon fiscal sau facturi pe bunurile respective.
Cibela Bistriţa SA a avut ca domeniu de activitate închirierea şi subînchirierea unor spaţii comerciale. Până în decembrie 1989 şi o anumită perioadă şi după, aici a funcţionat un centru de “legume-fructe”. Dispărând producţia de legume şi fructe din Bistriţa şi din judeţ, pe cale de consecinţă, spaţiul respectiv s-a privatizat, schimbându-i-se destinaţia iniţială, devenind un centru comercial pentru micii comercianţi, specializaţi în vânzare de produse alimentare, fructe şi legume, inclusiv mărfuri industriale. Compartimentarea spaţiului respectiv a asigurat spaţiu de desfacere pentru sute de mici firme din Bistriţa.
În perioada 2005-2008 cifra de afaceri a societăţii a fost declarată 0, iar profitul a fost negativ în fiecare dintre aceşti trei ani. Din 2008 până în 2012, societatea nu a mai declarat nici un bilanţ. Cibela Bistriţa este deţinută de către Aurelian Petru Sotoc, conform site-ului listafirme.ro.
În prezent Cibela Bistriţa este scoasă la vânzare prin licitaţie publică, având o suprafaţă desfăşurată de 4434 mp şi o suprafaţă de teren de 4434 mp, la preţul de 3.374.788 lei.
În interiorul complexului sunt amenajate mai multe standuri şi boxe destinate desfăşurării activităţilor de comerţ. Majoritatea standurilor amenajate au suprafaţa de cca 12-16 mp.
Încă din momentul deschiderii, Cibela a fost preferată de bistriţeni, pentru mărfurile ieftine dar şi diversificate, de o calitate îndoielnică, care se puteau achiziţiona de aici la preţuri care sfidau orice concurenţă.
Dar şi în aceste condiţii şi aici s-a manifestat la cote greu inimaginabile “cancerul” care macină România, evaziunea fiscală.
Unul din ţelurile politice ale guvernării USL este reducerea evaziunii fiscale. România pierde zilnic 54 de milioane euro din cauza evaziunii fiscale, potrivit datelor publicate la sfârşitul primului semestru al anului 2013 de către Institutului Naţional de Statistică. O mare parte este provocată de contrabanda cu ţigări şi alcool, iar Cibela Bistriţa şi-a adus o contribuţie importantă în acest domeniu. Pentru iniţiaţi, Cibela este paradisul unde se trafichează mari cantităţi de ţigări fără timbru fiscal, ajunse prin contrabandă din Ucraina şi Republica Moldova, dar şi importante cantităţi de alcool, având aceeaşi sursă.
Evaziunea din întreaga economie a României, aşa şleampătă cum este în prezent, ajunge la 15% din PIB, adică aproximativ 20 de miliarde euro, relevă un comunicat al Consiliul Fiscal, iar dacă pe lângă acest fenomen se mai adăuga munca la negru, se poate constata fără mare efort intelectual că statul pierde anual peste 38 de miliarde euro. Ceea ce înseamnă că economia subterană din România reprezintă aproape 30% din PIB.
Iar la acest procent, complexul Cibela are partea lui de contribuţie, atât la contrabanda cu ţigări şi alcool, dar şi la munca la negru, evaziunea fiscală etc.
Încă de la deschiderea complexului Cibela, majoritatea comercianţilor care şi-au desfăşurat activitatea acolo, sau care o desfăşoară şi în prezent, şi-au căutat şi au găsit un “protector”, iar dacă nu au făcut acest lucru, “protectorii” şi-au oferit singuri serviciile, bineînţeles nu dezinteresat. Persoane cu atribuţii în domeniul combaterii evaziunii fiscale, poliţişti de la economic, comisari de la Garda Financiară, persoane de la finanţe şi-au oferit serviciile pentru ca statul să fie înşelat, zi de zi, cu însemnate sume de bani.
Lucrurile s-au derulat după următoarea procedură. Fiecare persoană din structurile enumerate, poliţie, Garda Financiară, Finanţe, asigură “protecţia” pentru cinci-şase firme. Există o complicitate tacită, toţi ştiau unul de altul, în consecinţă nu intrau în “parohia” colegului, iar lucrurile au funcţionat în acest mod şi încă funcţionează cu mari prejudicii pentru bugetul de stat.
Totuşi cineva mai trebuia să plătească şi impozite, iar acei care au rămas în afara “sistemului”, plăteau dări la stat şi erau călăriţi în fiecare zi de nenumărate “organe” de control, de care statul român nu duce lipsă.
Şi presa, de nenumărate ori, a căzut în plasa unor acţiuni de manipulare, în legătură cu aşa-zise controale ample desfăşurate la complexul Cibela.
Titluri ca “Descindere de amploare azi în Complexul Comercial Cibela din Bistriţa”, “Peste 50 de poliţişti, jandarmi, inspectori de la Garda Financiară şi de la Inspectoratul Teritorial de Muncă Bistriţa-Năsăud au luat la puricat agenţii economici ce îşi desfăşoară activitatea în Complexul Cibela” au luat ochii opiniei publice iar oamenii erau convinşi că “organele” lucrează.
De fapt lucrurile stăteau un pic invers. Comercianţii, care beneficiau de serviciile de “protecţie”, erau anunţaţi din timp de iminenţa unui astfel de control, astfel că echipele complexe de control, formate din poliţişti, comisari de la Garda Financiară, funcţionari de la Finanţe, însoţiţi, bineînţeles pentru protecţie de efective “mărite”de mascaţii poliţiei şi Jandarmi, găseau Cibela aproape pustie, în afara unor comercianţi care nu făceau parte din sistem şi nebeneficiind de protecţie, nu erau anunţaţi.
Controalele erau şi sunt motivate de munca la negru, evaziunea fiscală, corect, existând informaţii de la structuri specifice că unele firme deţineau marfă pentru care nu există documente şi intenţionează să o comercializeze fără a plăti taxele la stat.
Constatările organelor de control aveau un aer triumfalist, IPJ BN, de exemplu, prin purtătorul de cuvânt, insp. Antonela Gorgan, declara ca „au fost verificaţi 40 de agenţi economici, printre neregulile constate fiind existenţa unor mărfuri expuse la vânzare fără acte de provenienţă sau care nu aveau afişate preţuri, neînregistrarea sumelor încasate în evidenţele contabile ori lipsa documentelor de evidenţă primară”, că au fost “aplicate 25 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 26.000 de lei şi confiscată suma de 3.300 de lei care nu a putut fi justificată. De asemenea, au fost ridicate în vederea confiscării şi indisponibilizării mărfurile care nu erau însoţite de documente justificative de provenienţă”.
De asemenea, ca să confere greutate “operaţiunii”, anunţau ca un mare succes, o lovitură dată mafiei evaziunii fiscale, că “pe parcursul acţiunii, ofiţerii Serviciului de Investigare a Fraudelor au constatat şi o infracţiune la legea drepturilor de autor, găsind la un punct de lucru al unei societăţi comerciale produse care aveau aplicate denumirea şi însemnul grafic al unor mărci de prestigiu în domeniu, fără ca reprezentanţii punctului de lucru să deţină contracte întocmite cu titularii de drepturi… Inspectorii de muncă au depistat două persoane pentru care nu erau întocmite contracte individuale de muncă, agentul economic la care îşi desfăşurau activitatea urmând a fi tras la răspundere”.
Totul era o imensă dezinformare şi manipulare a opiniei publice, cei care aveau protecţie închideau standurile şi dispăreau până la finalizarea “raziei”, apoi reveneau şi îşi vedeau în continuare de treaba, nu înainte de a mulţumi material “protectorilor”.
La final toata lumea era mulţumită, mai puţin “fraierii”, cei care nu dispuneau de protecţie.
Şi uite aşa se luptă cu evaziunea fiscală în judeţul Bistriţa-Năsăud, locul unde niciodată nu se întâmplă nimic.
Doru Costin
