Chiriasii din casele nationalizate asteapta cu sufletul la gura locuintele sociale

Locuinţele sociale sunt o adevărată problemă în România.

Există oameni care au fost lăsaţi deoparte în cursul marilor schimbări socio-economice întâmplate în ultimii ani.

Există oameni care locuiesc în locuinţe insalubre şi nu pot să achiziţioneze noi spaţii în care să se cazeze.

De la locuinţe pornesc o serie de avantaje sau dezavantaje, care afectează în mod nemijlocit integrarea în societate a cetăţenilor. Sute de mii de români au emigrat sau emigrează în ţările mai bogate deoarece locuinţele pe care le lasă în urmă sunt prea neîncăpătoare pentru ei şi familia lor; ei speră că vor câştiga îndeajuns în Occident pentru a-şi cumpăra o casă sau un nou apartament.

Cu toţii ne încadrăm în “programul de locuinţe sociale”!

Dacă privim cu atenţie cerinţele românilor în materie de locuinţe putem ajunge la o concluzie cutremurătoare: probabil că mai mult de trei sferturi din populaţia României ar putea să cadă sub incidenţa unor programe de promovare a locuinţelor de tip social. Nu este o estimare exagerată – gândiţi-vă la tinerii care au mare nevoie de mici locuinţe pentru a-şi putea câştiga independenţa faţă de căminul părintesc, în care locuiesc de multe ori până la vârsta de 33 de ani; gândiţi-vă la familiile foarte tinere, care au avut curajul să se întemeieze şi să procreeze, în condiţiile în care nici piaţa de muncă nu este generoasă cu ele şi nici legislaţia nu este foarte blândă în privinţa lor; gândiţi-vă la numărul mare de tineri absolvenţi de facultate sau colegiu care pleacă să se instaleze în oraşele mari, pentru a primi salarii mai substanţiale, etc.. Pe scurt, cu toţii ne încadrăm în “programul de locuinţe sociale”!

Doar emigraţia îi mai salvează pe unii

Gândiţi-vă mai departe câte din problemele sociale groaznice ale ţării nu-şi găsesc în conştiinţa cetăţenilor altă rezolvare decât emigraţia sau munca în străinătate. Televiziunile şi economiştii televizaţi se grăbesc de fiecare Paşte şi de fiecare Crăciun să anunţe milioanele de euro ce intră în economia românească datorită cheltuielilor de sărbători ale emigranţilor ce se întorc acasă.

Până acum, speculaţiile neruşinate şi necontrolate în domeniul imobiliar au fost perfect acoperite de faptul că românii din străinătate nu se uitau la bani şi cumpărau la orice preţ sfânta locuinţă a visurilor lor.

Speculanţii din imobiliare au mai pierdut din aroganţă

Acum însă, în contextual crizei economice din Spania, Franţa, Italia, emigranţii nu mai găsesc locuri de muncă şi, în consecinţă, nu mai cumpără la sume delirante apartamente sau material de construcţii.
Aceasta este una din părţile bune ale crizei mondiale: speculanţii imobiliari au mai pierdut din aroganţa lor şi preţurile au început să scadă. Însă cine mai poate cumpăra apartamente la bloc, chiar şi la preţurile scăzute de azi?

Statul trebuie să dea dovadă de mai mult protecţionism în privinţa afacerilor imobiliare. Statul şi municipalităţile descentralizate ar trebui să profite de momentul crizei mondiale pentru a recupera acest teren în faţa speculanţilor, pentru o mai bună integrare în câmpul muncii a cetăţenilor tineri, cărora lipsa unei locuinţe le taie din avânt, curaj şi din independenţă.

Cele mai neajutorate elemente din societatea românească

Bineînţeles, cele mai sărace şi mai neajutorate elemente din societatea românească sunt atât de sărace încât nu se încadrează nici măcar în discuţia de mai sus. Această pătură socială are nevoie stringent de locuinţe sociale, în adevărata accepţie a cuvântului.

La Primăria Bistriţa, existau deja în 2007, peste 1000 de solicitări în acest sens. În momentul de faţă există un proiect aflat într-o stare avansată de execuţie, care priveşte construirea de locuinţe sociale în zona Subcetate.

Reamenajare a Centrului vechi şi locuinţe sociale

În planurile mai vechi de reamenajare urbanistică a centrului istoric din Bistriţa, primăria a întâmpinat diverse obstacole. Zidurile caselor sunt dărăpănate, canalizarea trebuie refăcută , balcoanele devin un pericol public ameninţând să se prăbuşească.

Cei peste 200 de chiriaşi din aceste case vechi, cele mai multe deja retrocedate posesorilor lor de drept, trebuie deci recazaţi în locuinţe sociale. Fostul viceprimar şi deputat PNL, Ioan Turc, a binevoit să ne indice în detaliu un mai vechi proiect vizând construirea unui complex de locuinţe sociale la Viişoara, pentru care Primăria Bistriţa a cumpărat terenul încă din 2007. Complexul urma să ofere 400 de unităţi locuibile, în special acestor chiriaşi din Centrul Vechi. El va fi oricum realizat până la urmă, deşi bugetul iniţial de 120 de miliarde de lei vechi alocat domeniului tuturor locuinţelor sociale construibile pe raza Bistriţei, s-a redus la 80 de miliarde de lei vechi, diferenţa de bani fiind alocată la reamenajarea a 34 de străzi din municipiu.

Cât despre chiriaşii de pretutindeni – fie că locuiesc în imobile retrocedate, fie că au făcut cerere la primărie, pentru a primi locuinţă social – ei vor fi cazaţi sau la Viişoara sau în imobilele de Subcetate, potrivit declaraţiei purtătorului de cuvânt al Primăriei Bistriţa, Mihai Ruşti,. Acelaşi responsabil afirmă că locuinţele de SubCetate vor fi finalizate în toamna lui 2009, pe câtă vreme compexul de la Viişoara va începe să fie construite în 2009 şi va fi dat în folosinţă de-abia în 2010.

Laurenţiu Nechita