Îi vedem în intersectii, misunând printre masini, cu mâna întinsa. Au fata murdara, hainele înnegrite si poarta dupa ei, cei mai mici, un biberon gol, ori un carton pe care scrie “muritori de foame”. Prin gari si parcuri, pe strazi, însotiti de tineri dubiosi, acestia au povesti interesante despre familiile lor numeroase, parinti morti si bani putini. Majoritatea dintre ei au pâna-n 10 ani si câstiga din cersit un sfert de salariu minim pe zi.
Se stie ca în astfel de familii defavorizate copiii sunt cei care-si întretin familia. În postura de victime, cersetorii judetului Bistrita-Nasaud strâng într-o zi cât un angajat la stat într-o luna. Neoficial, exista si un clasament al zonelor profitabile. În topul celor mai „bune” zone se afla gara municipiului Bistrita, acolo unde ajung întotdeauna turistii români sau straini si maranimosi. Cersetorii nu se sfiesc si recunosc: câstigurile se ridica pâna la 10 milioane pe luna. Fara sa plateasca taxe si impozite, cei din Bistrita “câstiga”, în jur de 900 de lei pe luna. Si nu fac aproape nimic, decât stârnesc mila trecatorilor în timp ce parintii lor, vii si nevatamati, îi vegheaza de pe margine.
Cersitul, o afacere profitabila
Cel mai des abordate sunt persoanele bine îmbracate si mame cu copii de mâna. Bine instruiti, cersetorii îsi cunosc bine poezia si locatiile des frecventate a celor înstariti. Opt copii între trei si sapte ani si unul de zece ani îi întâlnim frecvent pe strazile orasului Bistrita. Programul de “lucru” a acestora este unul foarte încarcat. De dimineata pâna seara, în fiecare zi a saptamânii, acestia alearga dintr-un loc în altul pentru bani de “lapte si pâine”. În intersectiile mari ale orasului întâlnim o fetita cu cârlionti, de statura nu mai mare decât nivelul farurilor masinilor. Aceasta îsi face de treaba cu o cârpa plina de praf si cere cu voce suava 1.000 de lei. În aceeasi locatie alti princhindei vâneaza geamurile deschise si repeta milogeala.
“Paznicii” vegheaza de pe trotuare
Cu cât sunt mai mici copiii, cu atât au sanse mai mari sa le înmoaie inima trecatorilor. Bebelusii sunt folositi si ei la cersit.O mama cu copilul mic în brate reuseste sa înduioseze mult mai usor. Pentru a rezista acestui sistem de a stârni mila celor din jur, copiii trebuie sa arate precum muritorii de foame. Daca nu sunt foarte bine dezvoltati pot rezista în „bransa” si pâna la zece ani. Dupa aceasta vârsta, cei mai multi devin infractori. De obicei, copiii nu sunt singuri pe strada, fiind supravegheati, discret, de unul dintre parinti. Acestia au rolul de a monitoriza pe cei mici sau mai bine spus de a tine evidenta banilor câstigati de copiii lor. Din când în când, pentru a se asigura ca totul este în ordine, ”parintii cu drepturi depline” pornesc în patrulare. ”Asa ceva nu este posibil, mama copilului îsi bea cafeaua linistita pe banca si copilul lihnit si obosit nu primeste nimic. Daca se simt luati în vizor de catre autoritati „supraveghetoarele” îsi iau copiii în brate si «curata» zona”, declara o localnica.
Copii delicventi
Desi au atributii legale atât pentru amenzi, cât si pentru dosare penale, politistii prefera prima varianta, în loc sa se ocupe de destructurarea retelelor de cersetori, cu toate ca cersitul “copiilor nimanui” nu este înca un fenomen în judetul Bistrita-Nasaud. În evidentele Inspectoratului de Politie Judetean Bistrita-Nasaud (IPJ BN) figureaza doar opt copii minori obligati sa implore mila trecatorilor. În ciuda numeroaselor amenzi date parintilor acestora, situatia ramâne neschimbata, copiii întorcându-se din nou în strada. Fiind minori acestia nu pot primi nicio sanctiune. “Conform Legii 61/91 sunt amendati parintii pentru nesupravegherea minorului, amenzi care nu sunt niciodata platite”, a declarat Raluca Moldovan, purtatorul de cuvânt al IPJ BN.
Consecintele sunt grave
Specialistii sustin ca sansele de a recupera acesti copii sunt mai mici cu cât creste perioada pe care ei o petrec pe strada, la cersit. „Daca un copil a petrecut cel putin un an în mediul stradal, sansele ca el sa fie recuperat din punct de vedere social sunt reduse. Daca acesti copii au împlinit vârsta de 14 ani, demersurile autoritatilor sunt mult îngreunate, în acest caz întâmpinându-se rezistente atât din partea parintilor, cât si a copilului care si-a facut din traiul în mediul stradal un mod de viata”, a declarat Marin Rus, directorul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bistrita-Nasaud. Acesti copii risca sa fie agresati de alti cersetori, sa se îmbolnaveasca din cauza conditiilor precare de igiena sau sa fie racolati de retele de traficanti. Conform unui Raport privind munca copiilor în România, realizat de Institutul National de Statistica, numarul copiilor implicati în forme grave de munca în mediul urban si rural este de aproximativ 70.000. Potrivit raportului citat, în mediul urban, majoritatea copiilor cersesc pentru a contribui la supravietuirea familiilor lor si se estimeaza ca aproximativ 5.000 se afla în Capitala si alte câteva mii în orasele mari. Dintre copiii care muncesc pe strada, mai mult de opt ore de zi, 44% cersesc în conditii dificile, cea mai mare parte a lor suferind de boli de piele, TBC, hepatita, 61% au abandonat scoala, cea mai mare parte a lor în jurul vârstei de 11 ani, 34% sunt analfabeti, iar 40% au cunostinte reduse de scris si citit. În judetul Bistrita-Nasaud sunt aproximativ 70 de copii exploatati de parintii lor si predispusi la pericolele „strazii”.
Protectie, consiliere si educatie
Pentru a preveni aceasta situatie Protectia Copilului a initiat un proiect anul acesta în vederea construirii unui centru „Initiativa Copiii Strazii”. Ca si grup tinta vor fi copiii care cersesc si care se afla în familii cu eminenta de a cersi. Finantarea acestui proiect se va face prin Banca Mondiala si Guvernul României. Prin aceasta initiativa se urmareste impunerea unei supravegheri a copiilor din medii defavorizate. Minorii care se încadreaza în profilul unor viitori delicventi vor avea parte de consiliere într-un centru specializat. Specialistii vor oferi informatii privind cauzele reale si consecintele sociale si legale ale exploatarii copiilor prin cersit si vor lansa un apel catre cetateni pentru o implicare activa în protectia acestora. Toti minorii care vor fi preluati, la sesizarea cetatenilor, de directiile pentru protectia copilului, vor primi sprijin specializat individualizat (protectie, consiliere si educatie) în scopul integrarii sociale si scolare. Extinderea exploatarii copiilor prin munca poate fi evitata. „Sarcinile nedorite pot fi evitate prin contraceptie si instruirea persoanelor defavorizate. În orasul Bistrita exista si un centru maternal pentru mamele cu copiii sub doi ani. În decurs de sase luni acestea au parte de cazare, consiliere juridica, psihologica, sociala, urmarindu-se integrarea lor în societate”, a mai declarat Marin Rus.
Crescuti într-o stare de salbaticie, acesti micuti sunt învatati sa minta atunci când autoritatile îi identifica. Acestia îsi asuma întreaga raspundere pentru ceea ce fac si nu recunosc faptul ca parintii ar cunoaste actiunile lor. De multe ori fara certificate de nastere acesti copii ”ai nimanui” ajung infractori. Ei comit diverse furturi fara ca autoritatile sa poata interveni cu o masura legala asupra lor.
Elisabeta Ciuta
