Municipiul Bistriţa va avea un drum de centură după 2020, asta reiese dintr-un masterplan general de transport pe termen mediu şi lung al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii – versiune preliminară, întocmit în august 2013 în vederea accesării de bani europeni din fonduri structurale. Nu reiese de nicăieri că respectivul drum de centură va fi realizat pe la sud sau pe la nord de municipiu. Asta ca să nu mai punem la socoteală faptul că Primăria Bistriţa s-a trezit cu avizul de mediu pentru Planul Urbanistic General în care este cuprinsă şi centura de sud, suspendat de instanţa Curţii de Apel Cluj.
Cert este doar că SC IPTANA SRL, firma responsabilă pentru întocmirea studiului de fezabilitate pentru varianta de ocolire a Bistriţei, încă lucrează de zor. Până la această dată, au fost semnate nu mai puţin de 15 acte adiţionale la contractul încheiat în 6 mai 2009 între IPTANA SRL şi Compania Naţională de Drumuri Naţionale şi Autostrăzi din România (CNADNR). Finalizarea contractului va avea loc pe 16 septembrie 2014.
Visul primarului Ovidiu Creţu de a avea un drum de centură la sud de Bistriţa pare tot mai mult un vis îndepărtat. Chiar dacă se va materializa cândva, este foarte posibil ca la cârma administraţiei locale să se afle un alt primar.
Avizul APM dat PUG-ului, suspendat!
În toamna anului trecut, Primăria Bistriţa a obţinut aviz favorabil din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud pentru Planul Urbanistic General al municipiului Bistriţa, în care este inclusă, bineînţeles, şi centura de sud. La foarte scurt timp însă trei bistriţeni, Mariana Nacu, Maxim Gagea şi Silivan Crăciun, au cerut în instanţă suspendarea avizului de mediu. Judecătorii Tribunalului Bistriţa-Năsăud au considerat că oamenii nu au dreptate, astfel că acţiunea lor a fost respinsă. Bătălia nu s-a încheiat însă aici, fiindcă cei trei contestatari au înaintat recurs la Curtea de Apel Cluj, unde soluţia le-a fost favorabilă.
„Admite recursul declarat de N.M., C.S., G.M. împotriva sentinţei civile nr. 1856 din 22.10.2013 pronunţată în dosarul nr. 4621/112/2013 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud pe care o casează în parte şi rejudecând – admite acţiunea formulată e reclamanţii NM şi CS împotriva pârâtei APM Bistriţa-Năsăud. Dispune suspendarea avizului de mediu nr. 2/28.06.2013 emis de pârâtă până la pronunţarea instanţei de fond. Respinge cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâtei formulată de Mun. Bistriţa şi Primăria mun. Bistriţa. Menţine restul dispoziţiilor hotărârii recurate. Decizia este definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 12.03.2014”, este decizia magistraţilor clujeni.
Astfel că, Primăria Bistriţa rămâne fără avizul de mediu pentru Planul Urbanistic General ceea ce o împiedică să continue demersurile pentru amenajarea centurii de sud a Bistriţei.
Centură pentru Bistriţa, peste câţiva ani. Cost: 139 milioane euro!
Interesantă este însă insistenţa primarului Ovidiu Creţu de a continua demersurile legate de varianta de ocolire sudică a municipiului Bistriţa, fără să ţină cont de ceea ce se hotărăşte la nivel central. Mai mult decât atât, încă din 2009 ameninţă pe toate căile posibile cum că municipiul va rămâne fără finanţare europeană pentru un drum de centură dacă nu sunt finalizate toate demersurile necesare, însă documentele arată că Bucureştiul nu are deocamdată gânduri mari pentru Bistriţa. Acest lucru s-a văzut şi în octombrie 2013 când reprezentanţii CNADNR, care au susţinut o conferinţă de presă la Bistriţa pe tema reabilitării DN 17 C şi DN 17 D, s-au arătat foarte rezervaţi în ceea ce priveşte realizarea unei variante de ocolire a municipiului.
Deşi reprezentanţii CNADNR nu au spus-o deschis, se pare că în planul companiei, precum şi al Ministerului Transportului, nu intră foarte curând amenajarea unei variante de ocolire a municipiului Bistriţa. În versiunea preliminară a Masterplanului pentru transport pe termen mediu şi lung al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, document care datează din august 2013, printre proiectele pentru care există un angajament clar de finanţare şi sunt incluse în scenariul de referinţă, Bistriţa figurează doar cu proiectul de reabilitare şi modernizare a gării CFR, proiect aflat deja în derulare. În ceea ce priveşte căile rutiere, municipiul apare nominalizat pe lista proiectelor „candidate ce vor fi implementate după anul 2020”. Nu se menţionează dacă traseul va fi la sud sau la nord de municipiu, însă se precizează costul investiţiei: 138,9 milioane euro.
Pentru întocmirea documentaţiei, CNADNR şi IPTANA au semnat 15 acte adiţionale la contract
De la aproape 139 de milioane de euro cât estimează specialiştii din Ministerul Transporturilor la 174 milioane de euro, sumă avansată de Ovidiu Creţu, este o diferenţă despre care primarul nu prea are cum să dea explicaţii de unde ar rezulta. Din studiul de fezabilitate întocmit de proiectant, SC IPTANA, este puţin probabil să reiasă un asemenea cost al investiţiei, fiindcă se pare că firma încă mai lucrează. Acest lucru îl deducem din răspunsul dat de CNADNR la o solicitare a publicaţiei noastre privind unele aspecte legate de contractul cu SC IPTANA SA.
Din documentul remis de CNADNR reiese că pentru întocmirea studiului de fezabilitate a variantei de ocolire Bistriţa 2 Sud, contractul încheiat între IPTANA SA şi CNADNR este încă în derulare. Practic acest contract a fost încheiat între cele două părţi pe data de 6 mai 2009, însă de atunci încoace s-au semnat nici mai mult nici mai puţin decât 15 acte adiţionale, „perioada de desfăşurare a contractului este de 63 de luni şi 26 de zile”.
De asemenea, potrivit CNADNR, SC IPTANA SA nu a încasat niciun ban pentru munca depusă până acum, adică a lucrat moca din 2009 încoace. Acest răspuns însă vine în contradicţie cu un răspuns dat într-o conversaţie telefonică din 2010 al unui redactor al Gazetei de Bistriţa ci directorul CNADNR de la acea vreme, Dorina Tiron, care explica de ce Compania nu îşi poate permite să renunţe la proiectul centurii de sud a Bistriţei. Pentru edificare redăm pasajul respectiv ce face parte din articolul „CNADNR vrea Centura de Sud la Bistriţa pentru că aşa a ales primarul Creţu”, publicat în Gazeta de Bistriţa în 2010:
„Potrivit directorului general al CNADNR, Dorina Tiron, beneficiarul nu poate să îşi asume acum riscul de a renunţa la Varianta II Sud a centurii ocolitoare Bistriţa, cu atât mai mult cu cât proiectantul, SC IPTANA SA, a încasat deja nişte bani. „Dar, atenţie, noi am plătit nişte bani pentru proiectare. (…). ( redactor – Vreţi să spuneţi că proiectantul a încasat nişte bani până la ora actuală? )
Păi singur că a încasat, nu-i normal? Doar şi-a făcut treaba până acum. A obţinut avize, autorizaţii aproape de la toată lumea”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Dorina Tiron.”