Centrul German a găzduit un seminar de istorie intitulat ”Petru Rareș și bistrițenii”. Invitaţii de onoare ai evenimentului au fost IPS Andrei Andreicuț – Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului şi academicianul Ioan Aurel Pop – rectorul UBB Cluj-Napoca. Amfitrionul seminarului a fost directorul Spitalului Județean de Urgență Bistrița, prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta.
Sala de conferinţe a Centrului German s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru invitaţii la seminarul doctorului Mircea Gelu Buta – Petru Rareş şi bistriţenii.
„Poate a fost oarecum surpinzător și vă întrebați pe bună dreptate, de ce ne-a venit așa dintr-o dată să povestim despre domnii Moldovei, despre Ștefan cel Mare, despre Petru Rareș, despre Ținutul Bistriței, despre Ținutul Ciceului și nu în ultimul rând despre vechea Episcopie a Vadului. Sunt fapte petrecute cu mult timp în urmă, car care a venit vremea să le reîmprospătăm și să le argumentăm pentru a găsi răspunsuri la interogații de felul acesta. Merită Petru Rareș să fie cinstit de ardeleni, iar chipul său să fie imortalizat într-una din piețele municipiului Bistrița? De ce este nevoie să menținem vie în conștiința publică denumirea de Episcopia Vadului și să nu o înlocuim așa cum se aud voci, la Bistrița, Beclean pe Someș, Năsăud, Dej? Merită să fie reconstruite mănăstirile din Ardeal, ctitorite de Ștefan cel Mare, Petru Rareș și alți domni moldoveni?”, a precizat dr. Mircea Gelu Buta.
Un cuvânt de întâmpinare pentru toţi cei prezenţi a avut preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Moldovan.
„E un eveniment important, un moment de sărbătoare când oamenii de calibru ca onorații noștrii invitați poposesc la Bistrița, e o sărbătoare pentru noi și eu sunt extrem de bucuros că v-ați făcut timp să discutăm despre lucruri extrem de importante pentru istoria noastră și pentru ceea ce avem de făcut în continuare. Oameni renumiți vor încerca să aprofundeze subiecte extrem de importante printr-o analiză a modului în care domnitorii moldoveni au influiențat dezvoltarea credinței creștine ortodoxe în NV Transilvaniei așa cum sublinia și domnul director Buta, dând 2 exemple de domnitori care au avut o influiență importantă, Petru Rareș și Ștefan cel Mare. Și eu cred că omenirea și în mod special România trece prin momente complicate, și astfel de momente sunt binevenite. Au existat 2 centre importante de spiritualitate ortodoxă în NV Transilvaniei, mai exact Mănăstirea Vadu și Mănăstirea de la Ciceu-Corabia și aș vrea cu toată sinceritatea să îl felicit pe ÎPS Andrei că odată cu preluarea poziției de Mitropolit al Clujului și Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolit al Clujului, Maramureșului, Sălajului și Sătmarului, a luat o decizie importantă de a rescrie istoria și a reînființat cele 2 mănăstiri, Mănăstirea Vadului în localitatea Vad, la aproximativ 16 km de Dej, pe malul Someșului și mai recent, am avut onoarea ca împreună cu o parte din dumneavoastră, cu ÎPS Andrei să participăm și la slujba prin care s-a sfințit piatra de temelie la Mănăstirea Petru Rareș Vodă, în zona Ciceu-Corabia”, a delcarat preşedinte CJ Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan.
IPS Andrei Andreicuț – Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului a apreciat că tema simpozionlui se încadrează perfect în faptul că anul 2015 a fost declarat de Sfântul Sinod drept anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur și al Marilor Păstori de Suflete
„Anul care se va încheia peste o lună și un pic a fost ales de Sfântul Sinod ca fiind anul misiunii în parohii, în mănăstiri și anul comemorării al Sfântului Ioan Gură de Aur și al Marilor Păstori ai sufletului. Eu cred că această manifestare științifică de aici se încadrează în genericul pe care l-a lăsat Sfântul Sinod, Anul Sfântului Ioan Gură de Aur și a Marilor Păsori de suflete. De ce se încadrează? Pentru că e vorba tocmai de o instituție care o vreme destul de îndelungată a făcut misiune deosebită pentru județul BN și este vorba de Episcopia de la Vad. Și numele actual al Episcopiei noastre începe cu acest cuvânt „Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului”, și cuvântul acesta a rămas pentru că are o valoare deosebită și mai mult decât mine ne va spune domnul rector , care este academician și cel mai bun istoric pe care îl avem. Anul acesta este Anul Marilor Păstori de suflete și în această Episcopie de la Vad au păstorit mari păstori. Acum nu sunt eu istoricul care să detalieze dar ca și domniile voastre știu că încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare s-a întemeiat Episcopia de la Vad și că ea avea jurisdicție în domeniul Vadului pe care îl primise Ștefan cel Mare de la regele Matei Corvin.Amănuntele de istorie le vor limpezi mai bine specialiștii, dar după ce turcii în bătăliile pe care le-a avut Ștefan cel Mare cu ei, până la urmă i-au luat Chilia și Cetatea Albă. Ca Ștefan cel mare și urmașii lui să aibă un loc de refugiu în caz de restriște, a primit de la Matei Corvin, domeniul de la Ciceu și de la Cetatea de Baltă.Domeniul Ciceului, așa am înțeles din cele scrise în prima fază, prindea și Episcopia Vadului și altele de pe Someș și până în sus de Beclean, și în jos, până către Jibou, dar mai târziu zic istoricii că Ștefan cel Mare a cumpărat și alte sate și a ajuns la acea Episcopie de la Vad până la Târgu Lăpuș.Iar în amonte pe vremea lui Petru Rareș, inclusiv Bistrița și Rodna au intrat în Episcopia Vadului și atunci acest nume ne este foarte drag și atunci când este citit stereotipul în biserică sau este citită titulatura Arhiepiscopiei noastre, în general creștinul de rând nu își dă seama că merge cu titulatura Episcopiei de Bistrița, nu cu cele de la Cluj.Dacă ar începe cu cele de la Cluj, ar trebui să fie invers, Arhiepiscopia Feleacului, Vadului și Clujului.Toate aceste lucruri ne-au determinat, provocați fiind de domnul președinte și de domnul director, dă le medităm, și ne-am legat de acest an al misiunii Sfântului Ioan Gură de Aur și al Marilor Păstori de suflete. Mari păstori de suflete care au păstorit la Vad și e o realitate că biserica pentru neamul nostru românesc este coloana vertebrală și atunci vedeți cât de importantă a fost această Episcopie de Vad, atâta vreme cât Dumnezeu a ajutat să fie în viață. Că mai târziu a dispărut fiind lovită de valurile istoriei, atunci când Dumnezeu ne-a ajutat să se făurească din nou România cea Mare, una dintre primele griji ale bărbaților a fost să refacă Eparhia Vadului, Feleacului și Clujului și așteptăm cu frag, să dea Dumnezeu să fim sănătoși și aniversarea din 2018, când se vor împlini 100 de ani de la Marea Unire, dar când ne vom aduce aminte că după ce s-a realizat Marea Unire s-au refăcut și ctitoriile care datorită vremurilor vitrege au dispărut. Incusilv Eparhia Vadului, Feleacului și Clujului”, a declarat IPS Andrei Andreicuț.
Cel mai profund şi documentat speech a aparţinut academicianului şi istoricului Ioan Aurel Pop – rectorul UBB Cluj-Napoca
” A vorbi despre Petru Rareș la Bistrița e important, dar impune și o anumită responsabilitate. Petru Rareș a fost un precursor al lui Mihai Viteazul, cel puțin din câteva puncte de vedere. Azi nu mai e în vogă să spui așa ceva pentru că nu se mai vorbește despre spiritul unificator al domnilor noștrii, ci se vorbește despre dezbinări, mai mult decât despre uniri, dar noi nu avem dreptul să uităm ceea ce a fost atunci. Petru Rareș a deținut Transilvania, Ciceul și Cetatea de Baltă, moștenite de la tatăl său, Ciceul avusese inițial 55 de sate, plus alte 7 cumpărate de Ștefan cel Mare, și încă 9 sate cumpărate în Țara Lăpușului, în total 81 de sate”, a adăugat academicianul Ioan Aurel Pop rector UBB Cluj-Napoca
sursa foto:fb Radu Moldovan
