Centrul Cultural Municipal, instituție condusă de Gavril Țărmure, a pierdut procesul pe fond în care a contestat o parte a raportului Curții de Conturi din 2022, în care s-a constatat un prejudiciu de peste 11.000 lei.
Sentința a fost pronunțată chiar zilele trecute de Tribunalul Bistrița-Năsăud, unde cauza a fost judecată pe fond.
“Respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată prin întâmpinare. Respinge, ca nefondată, acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” Bistriţa în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României şi Camera de Conturi Bistriţa-Năsăud”, este hotărârea instanței bistrițene.
Decizia Tribunalului Bistrița-Năsăud nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare, la Curtea de Apel Cluj.
Deocamdată însă nu a fost formulată nici o cale de atac de niciuna dintre părți, întrucât sentința nu este încă motivată.
Bani plătiți nelegal pentru participanți din alte județe la o tabără de pictură
În 2022, inspectorii Curții de Conturi au efectuat un audit asupra conturilor de execuție bugetară a Primăriei Bistrița, in care au fost incluse mai multe instituții din subordinea municipalității, printre acestea numărându-se și Centrul Cultural Municipal “George Coșbuc”, unde s-au găsit mai multe nereguli, inclusiv un prejudiciu de 11.730 lei.
Auditorii Curții de Conturi au precizat în raport că această sumă a fost plătită nelegal și trebuie recuperată, însă Centrul Cultural Municipal “George Coșbuc” a contestat în instanță raportul întocmit de instituţia de control.
Astfel, potrivit documentului Curții de Conturi, în 2021, Centrul Cultural Municipal “George Coșbuc” Bistrița a efectuat plata unor servicii de cazare, masă și transport fără legătură cu atribuțiile acestuia ca instituție publică de interes local.
Concret, instituția bistrițeană în calitate de organizator/beneficiar a încheiat în vara acelui an un contract cu Muzeul Național “George Enescu” din Bucureşti, în calitate de prestator, având ca obiect asigurarea cazării și mesei pentru 8 participanți la tabăra de creație artistică (pictură) Tescani, judeţul Bacău, în perioada 26 iulie – 4 august 2021. S-a prevăzut că, valoarea contractului, de 11.880 lei, “va fi ajustată… în funcţie de persoanele efectiv prezente”.
Numai că, în primul rând evenimentul a avut loc în alt județ, iar dintre cei 7 participanți la respectiva tabără de creație de la Tescani pentru care a plătit cazarea și masa Centrul Cultural “George Coșbuc” nu a fost nici măcar unul din cadrul instituției bistrițene, sau măcar vreun cetățean al municipiului.
“ – tabăra de creație s-a desfășurat într-un alt județ decât cel al organizatorului/beneficiarului;
- niciunul din participanţi pentru care Centrul Cultural Municipal “George Coșbuc” Bistrița a achitat serviciile de cazare și masă nu sunt angajaţi ai instituției sau cetățeni ai municipiului Bistrița;
- în contractul încheiat între Cultural Municipal «George Coșbuc» Bistrița și Muzeul Național «George Enescu» București nu a fost prevăzută decontarea transportului participanților;
- a fost decontat transport pe ruta București-Tescani (județul Bacău) și retur pentru doi participanți al căror domiciliu, potrivit actelor de identitate, era orașul Bacău.
- potrivit art. 139 din Regulamentul de organizare și funcționare al aparatului propriu al Primarului municipiului Bistrița și al serviciilor, instituțiilor și întreprinderilor de interes local aprobat prin HCL nr. 87 din 29.06.2017, Cultural Municipal “George Coșbuc” Bistrița este instituție de cultură, spectacole, unitate muzical-teatrală de interes local, cu personalitate juridică, finanțată din alocații de la bugetul local și din venituri proprii, în subordinea Primarului Municipiului Bistrița, și își desfășoară activitățile urmărind «dezvoltarea socio-culturală a municipiului».
În baza contractului încheiat, a facturilor emise de Muzeul Național George Enescu și a deconturilor de transport, prin plățile efectuate, patrimoniul Centrului Cultural Municipal “George Coșbuc” Bistrița a fost păgubit cu suma de 11.730 lei”, au arătat în raport auditorii Curții de Conturi, care au decis că prejudiciul trebuie recuperat.
În schimbul banilor cheltuiți, instituția lui Țărmure a primit niște tablouri
Bineînțeles, conducerea Centrului Cultural a formulat obiecțiuni pentru acest punct. Deși a recunoscut plățile, Gavrilă Țărmure a susținut că acestea au fost efectuate deoarece respectivii artiști care au participat la tabăra de pictură au realizat fiecare câte o lucrare pentru Centrul Cultural, lucrări care s-ar afla în proprietatea instituției pe care o conduce “și care valorează mai mult decât cheltuiala suportată de noi”.
“A fost o onoare să putem încheia un astfel de contract cu Muzeul Național, acestea fiind ocazii rare pe care să le poţi întâlni și în final să te bucuri de valoroasele tablouri realizate de către aceşti minunați artişti.
Astfel prejudiciul constatat în cauză, obiect al verificării, nu își găseşte aplicare în cazul de față, deoarece nu există, iar subscrisul, în calitate de ordonator de credite am achitat sumele de bani în conformitate cu preţul contractual, iar instituţia este cu mult mai bogată, fiind proprietara unor opere de artă deosebite”, a precizat Gavrilă Țărmure în acțiunea depusă în instanță.
De cealaltă parte, Curtea de Conturi a precizat că în timpul misiunii de audit sau măcar odată cu obiecțiunile formulate, instituția de cultură nu a prezentat niciun document doveditor privind tablourile la care Gavrilă Țărmure a făcut referire, o listă de inventar a acestora și/sau documentul de înregistrare în patrimoniul Centrului de Cultură, în calitate de proprietar.
“În plus față de plăţile efectuate pentru cazarea și masa participanților, Centrul Cultural Municipal George Coșbuc Bistrița a achitat direct participanților transportul pe ruta București -Tescani și retur (inclusiv pentru doi participanți care au domiciliul în județul Bacău, respectiv județul în care a fost organizată tabăra), în afara contractului încheiat cu Muzeul Național George Enescu și a cadrului legal. Menționăm că nici în răspunsul formulat la nota de relații în timpul misiunii de audit, nici în obiecțiunile depuse, managerul instituției culturale nu a făcut referire la acest aspect”, se arată într-o notă întocmită de doi auditori externi ai Curții de Conturi, alţii decât cei care au efectuat verificările inițiale.
Nereguli în evidențele contabile
Auditorii Curții de Conturi au constatat și o serie de abateri în evidențele contabile ale Centrului Cultural.
Una dintre nereguli se referă la înregistrarea în evidența contabilă a instituției condusă Țărmure, a unor facturi emise de prestatori de servicii fără respectarea principiului prevalenței economicului asupra juridicului.
“În exerciţiul financiar auditat, Centrul Cultural Municipal “George Coșbuc” a înregistrat în evidența contabilă facturi emise de prestatorii de servicii și a efectuat plăți în avans în baza acestora, cu încălcarea principiului prevalenței economicului asupra juridicului”, se arată în raportul Curții de Conturi.
O altă neregulă face referire la neevidențierea în patrimoniul Centrului Cultural Municipal a unui monument de for public realizat în 2021, fiind vorba mai precis despre bustul din bronz care îl reprezintă pe Regele Mihai I al României, amplasat în parcul municipal.
Potrivit auditorilor Curții de Conturi, Centrul Cultural a înregistrat eronat în evidența contabilă, în conturi de cheltuieli, achizițiile efectuate pentru realizarea monumentului de for public, pentru care s-au cheltuit 66.220 lei, din care 4.140 lei au fost plătiți pentru soclu, 2080 lei pentru documentația tehnică, 20.000 lei pentru realizarea bustului, 5.000 lei pentru finisarea și montajul bustului, iar alți 35.000 lei turnarea bustului în bronz.
“Toate operaţiunile efectuate, în valoare totală de 66.220,60 lei, au fost înregistrate eronat în contul de cheltuială 628 «Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți» (…) monumentul nefiind reflectat ca activ în patrimoniul entității și situațiile financiare în condițiile în care sunt îndeplinite criteriile cumulative pentru încadrarea ca activ fix (…).
Cauzele și împrejurările care au condus la apariția abaterii:
- Nerespectarea prevederilor legale privind conducerea evidenței contabile a activelor fixe, respectiv reflectarea eronată a acestora în contabilitatea instituției și în situațiile financiare încheiate la data de 31.12.2021
- Neefectuarea corespunzătoare a inventarierii anuale a patrimoniului în anul 2021”, se arată în raportul Curții de Conturi.
O altă abatere face referire la înregistrarea eronată în conturi de cheltuieli a unor bunuri de natura stocurilor. Concret este vorba de achiziționarea, la finele lunii decembrie 2021, a 1.000 de CD-uri în valoare de 14.994 lei, cheltuială care a fost înregistrată eronat în contul pentru cheltuielile de protocol, reclamă și publicitate, dar care ulterior au fost returnate furnizorului.
Toate abaterile evidențiate în raport au fost remediate, mai puțin prejudiciul de peste 11.000 lei, care încă a rămas nerecuperat și pentru care Centrul Cultural a chemat la bară Curtea de Conturi.
