Eforturile facute în ultimii ani de municipalitatea bistriteana, de a reda Centrului Istoric al Bistritei locul pe care acesta îl merita, a facut ca alesii locali sa uite de bistritenii care locuiesc în cartierele Ghinda, Sarata, Slatinita si Sigmir.
Proiectul „Bistritz Zentrum XXI” – finantat prin Programul PHARE 2001, schema de finantare Infrastructura Mica a fost implementat în perioada 01.03.2004 – 31.03.2007. Obiectivul general al proiectului a fost refacerea ambientului traditional în zona Centrului Vechi al municipiului Bistrita prin revalorificarea patrimoniului istoric, arhitectural si de cultura în directia orientarii functiilor catre dezvoltarea afacerilor si turismului. Prin intermediul acestui proiect s-au realizat în principal lucrari de pavare a zonei carosabile, modernizare a sistemului de iluminat pietonal, amenajarea zonelor verzi si de odihna. Valoarea proiectului a fost de 374.123,8 euro, din care contributia primariei a fost de 28,78%, adica echivalentul a aproximativ 108.000 euro.
Zona de patrimoniu, loc de scuipat seminte
Dupa finalizarea proiectului, strada Liviu Rebreanu, o artera importanta a orasului, cu un patrimoniu construit valoros, a fost transformata dintr-o strada cu circulatie auto într-un spatiu urban pietonal. A devenit locul de promenada si relaxare al cetatenilor, de desfasurare a actiunilor si manifestarilor cultural prilejuite de anumite evenimente precum Zilele municipiului Bistrita. Din pacate, pentru locuitorii din zona a devenit si un loc numai bun de scuipat seminte pe pavajul multicolor si stat cu picioarele pe mobilierul stradal.
Implementarea proiectului urmareste dezvoltarea unor tehnici de îmbinare a comertului traditional din burgul medieval cu cel modern, tehnici care au la baza în primul rând utilizarea eficienta a spatiilor comerciale existente la parterul cladirilor din Centrul Istoric, multe dintre ele monumente istorice importante.
S-au creat astfel premisele schimbarii complete a zonei, atât ca imagine cât si ca infrastructura, prin realizarea conditiilor propice pentru comerciantii interesati sa valorifice traditia locala, pentru prestatorii de servicii din domeniul financiar-bancar si turism, pentru artisti sau bijutieri. Dupa finalizarea lucrarilor, primaria a realizat si amplasat la ferestrele unor imobile de pe strada Liviu Rebreanu jardiniere cu flori, cetatenii având doar obligatia de a le întretine.
Pâna în anul 2015 municipiul Bistrita îsi propune sa obtina, prin implicarea tuturor sectoarelor comunitatii în planificarea locala si în procesul de luare a deciziilor: asigurarea accesului tuturor locuitorilor la servicii de baza adecvate: educatie, sanatate, locuinta, energie, formare profesionala, transport; asigurarea dezvoltarii economiei locale într-un mod care sa nu ameninte resursele naturale si mediul înconjurator; protejarea mediului prin adoptarea unei abordari eco-sistem si prin minimizarea utilizarii resurselor naturale si a terenului, a generarii de deseuri si emisii poluante. Pe termen mediu si scurt, analiza situatiei municipiului Bistrita si evaluarea obiectivelor au condus la stabilirea unor obiective generale prioritare pentru dezvoltare si îmbunatatirea infrastructurii urbane si cresterea gradului de accesibilitate a cetatenilor la aceasta; revitalizarea, reabilitarea si punerea în valoare a Centrului istoric; dezvoltarea turismului prin diversificarea ofertei turistice (cresterea ponderii turismului istoric si a celui cultural, punerea în valoare a potentialului zonei si stimularea valorificarii potentialului zonei); dezvoltarea economica durabila; regenerarea si punerea în valoare a capitalului natural.
2008, anul proiectelor
Pentru anul 2008 se pare ca Primaria municipiului Bistrita este pregatita sa continue proiectele aflate în derulare. Lucrarile de extindere si modernizare a infrastructurii vor reprezenta si în acest an o prioritate pentru acestia – continuarea reabilitarii strazilor din municipiu precum si a cailor de acces spre localitatile componente, extinderea si modernizarea iluminatului public, sprijinirea lucrarilor ISPA, care au în vedere extinderea si modernizarea retelei de apa canal si salubritate.
Numai ca, acolo unde nu e cap vai de picioare! Pe parcursul anului trecut în municipiu s-a lucrat enorm la asfaltarea strazilor, iar acum datorita lucrarilor la apa, noul asfalt se sparge, astfel încât bucuria soferilor a fost de scurta durata. În ceea ce priveste proiectele concrete pentru anul 2008, municipalitatea are în vedere continuarea lucrarilor de amenajare, modernizare si consolidare strazi în municipiul Bistrita si localitatile componente, proiectare si executie lucrari pentru 122.130 mp; lucrari de reabilitare si reparatii curente, proiectare si executie la 31 de scoli; lucrari de extindere a retelelor de alimentare cu apa, canalizare si gaze naturale; lucrari de aparari de maluri ale râului Bistrita, proiectare si executie, ceea ce înseamna peste 1.800 mc; construire, reabilitare, consolidare, modernizare si mansardare a sapte imobile apartinând domeniului public al municipiului Bistrita, lucrari de reabilitare termica; proiectare si executie, pentru 113 cladiri de locuit multietajate.
Cartierele bistritene, lasate prada uitarii
Extraordinar de bine este pus la punct raportul primariei municipiului pentru anul 2008. Însa Bistrita nu înseamna numai Centrul istoric. Oamenii din cartierele bistritene sunt nemultumiti ca aceste zone au fost uitate. Si au perfecta dreptate, deoarece bistritenii nu locuiesc doar în zonele centrale desi administratia publica locala pare sa ignore acest aspect.
Cele sase cartiere au nevoie de când lumea si pamântul ca municipalitatea sa intervina pe teritoriul lor. Numai ca cetatenilor din zonele respective se pare ca municipalitatea le reproseaza faptul ca nu au votat cu Partidul Democrat la alegerile din 2004.
Cartierul cel mai dezavantajat este Sarata, pentru ca acolo nu exista înca o retea de apa, iar în ceea ce priveste unitatea de învatamânt e mai rau decât pe vremea lui raposatu’ – doua încaperi insalubre, iar cei mai multi copii sunt nevoiti sa faca naveta în Bistrita de la o vârsta destul de frageda.
Un alt cartier al municipiului, caruia municipalitatea ar trebuie sa îi acorde atentie este Sigmir, unde locuitorii înca folosesc apa din fântâna. Aceasta, deoarece reteaua de apa este mult prea veche, tevile sunt deteriorate si în concluzie, nu poate fi folosita de câtiva ani buni.
La Ghinda, aceeasi situatie. Instalatia de apa în Ghinda e facuta de pe vremea Mariei Tereza, spune un localnic dezamagit de viata. Aici apa circula normal doar în zilele ,, însorite”, de foarte multe ori locuitorii din zona confruntându-se cu lipsa de apa potabila. Deocamdata “las-o ma, ca merge asa!”, pentru ca nici Primaria Bistrita si nici SC Aquabis SA nu s-au decis sa ia respectiva instalatie în administrare pentru a le da o mâna de ajutor acestor oameni.
Fondul locativ, vesnica problema
În ceea ce priveste problemele de fond locativ, în cursul anului trecut Primaria municipiului Bistrita a achizitionat terenul necesar si a realizat documentatia tehnica pentru constructia de locuinte sociale. În 2008 vor fi demarate lucrarile pentru realizarea a 40 de unitati locative, ceea ce va reprezenta o solutie pentru chiriasii din imobilele retrocedate, considera municipalitatea. Solutie, solutie, dar aceasta va putea deveni realitate în cazul în care vor mai ramâne bani suficienti pentru realizarea locuintelor, deoarece primarul a avut ideea nastrusnica de a folosi mare parte din banii prevazuti pentru acest proiect la… asfaltare de strazi.
Pe de alta parte exista si unele guri rele, care considera construirea unui bloc de locuinte sociale o aberatie si o încercare de ducere în eroare a cetatenilor din municipiu, motivând ca prin legea nr 114 din 1996 locuitorii din Centrul istoric nu pot fi mutati fortat în respectivul bloc. În acest sens exista o hotarâre de consiliu local care ofera posibilitatea oamenilor de afaceri sa cumpere locuintele si, prin negociere, sa le schimbe cu cei din Centrul istoric. Daca municipalitatea doreste ca locuitorii din zona sa parasesca zona, atunci pietonalul ar trebui sa devina zona zero, cu taxe si impozite mai mari.
Aurelia Moldovan
