Centrala nucleara pune Transilvania pe jar

Studiul care a desemnat Ardealul câştigător

Menţionăm că în anul 2008 Agenţia Nucleară anunţa că au fost alocate fonduri în valoare de 250.000 de lei pentru studiile privind amplasarea unei noi centrale nucleare în România. Agenţia şi Nuclearelectrica au fost desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să selecteze un amplasament optim pentru noua centrală. Studiul făcut de CITON Bucureşti, care a costat în final peste 3,5 milioane lei, nu a fost pornit însă de la zero, ideea construcţiei unei a doua centrale nucleare existând încă din anii 1980, când au şi fost analizate 13-14 variante pentru amplasarea ei. Potrivit reprezentanţilor Agenţiei Nucleare este foarte importantă alegerea locaţiei şi studiile privind impactul asupra mediului, deoarece deschiderea unei noi centrale nucleare întotdeauna generează ample discuţii pe plan local şi internaţional. Specialiştii de dinainte de 1989 au ajuns la concluzia că ar fi oportună amplasarea centralei într-una dintre locaţiile: Măcin (pe Dunăre), Lipova (pe Mureş), Neamţ (pe Siret), Făgăraş (pe Olt) şi Dej (pe Someş). Studiul realizat în 2008 creditează zona Transilvania cu cele mai mari şanse de a “găzdui” centrala nucleară, urmată de zona Moldovei şi de cea a Dobrogei. Au fost analizate iniţial 102 locaţii, din care 73 erau în Transilvania, 18 în Moldova şi 11 în Dobrogea. Printre locaţiile studiate se află Hârşova, Drobeta Turnu Severin, Babadag, Tulcea, Murighiol (Dobrogea), Fălticeni, Piatra Neamţ, Bacău, Dumbrava Roşie, Ruginoasa (Moldova), Cluj, Jucu de Sus, Iernut, Simeria, Turda, Dej (Transilvania Nord, Valea Someşului), Lipova, Teiuş, Vinţu de Jos (Transilvania Centru, Valea Mureşului), Comana, Sâmbăta, Bogata, Tălmaciu, Porumbacu de Sus (Transilvania Sud, Valea Oltului).

Sibiul, Braşovul, Clujul şi Aradul joacă în finală

În finală se pare că s-au calificat judeţele Braşov, Sibiu, Arad şi Cluj, iar, după ultimele informaţii apărute la Conferinţa de la Hotel Hilton, Sibiul s-ar putea detaşa în postura de câştigător. O informaţie oficială asupra locaţiei va fi dată abia în septembrie, potrivit unei declaraţii recente a ministrului Economiei, Adriean Videanu. În prezent, singura centrală nucleară a ţării se află la Cernavodă şi este compusă din două reactoare cu o putere instalată de circa 700 MW fiecare. La Cernavodă se are în vedere construirea a două noi reactoare, o investiţie de aproximativ 4 miliarde de euro, care ar putea puse în funcţiune după 2016. Rămâne în ceaţă însă momentul startului la noua centrală, o investiţie care s-ar putea apropia de 10 miliarde de euro, şi care va aştepta, probabil, cuminte, finalizarea lucrărilor de la Cernavodă.

Construcţia propriu-zisă a unei centrale nucleare durează aproximativ patru-cinci ani. Recent, ministrul Videanu s-a arătat extrem de optimist, declarând că “în 7-8 ani de acum vom putea avea o a doua centrală nucleară, construită într-un parteneriat public-privat”

Statul român cedează 35% din afacere

"Pentru cea de-a doua centrală, un investitor ne-a cerut direct 35% din acest proiect. Şi noi am fost de acord. Deci avem deja un investitor pentru a doua centrală nucleară a ţării", a afirmat secretarul de stat Tudor Şerban, în cadrul conferinţei "Focus Energetic". Acesta a mai spus că, între companiile cu care a purtat discuţii în acest sens se află GdF Suez, E.ON, Enel, CEZ, RWE, Iberdrola, dar şi companii din Coreea de Sud. Menţionăm că firma care va construi reactoarele nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă, EnergoNuclear, este o companie mixtă din care fac parte mari grupuri energetice europene, aproximativ aceleaşi care sunt interesate şi de construcţia noii centrale nucleare. Acestea sunt Nuclearelectrica, controlată de statul român (51%), Enel (cu 9,15% din titluri – Italia), Electrabel (GDF Suez – 9,15%), CEZ (9,15% – Cehia), Iberdrola (6,2% – Spania), RWE (9,15% – Germania) şi ArcelorMittal România (6,2%). Este deci foarte posibil ca viitoarea centrală nucleară să aibă în spate acelaşi conglomerat. Proporţia participaţiilor companiilor n-a putut fi menţinută însă la viitoarea centrală nucleară, numai una dintre companii anunţând deja că doreşte să intre în afacere cu 35%.

Vin francezii? C’est possible…

Ar putea fi vorba însă şi de compania franceză Areva, cel mai mare constructor de centrale nucleare din lume, care în mai 2008, exact în urmă cu un an, anunţa, sus şi tare, că va participa la realizarea noii investiţii din România. Un material pe această temă a fost publicat în revista de profil Power Engineering International, citând experţi din domeniu. Potrivit publicaţiei, noua centrala nucleară a României va avea o capacitate de 1.200 MW şi va fi localizată în Transilvania, pe unul dintre râurile Someş, Olt sau Mureş. Deşi actuala centrală de la Cernavodă utilizează tehnologia canadiană CANDU, noua capacitate va folosi un alt tip de echipamente, susţineau jurnaliştii de la Power Engeneering. “România are nevoie de a doua centrală nucleară, întrucât consumul de energie este în creştere permanentă, iar resursele fosile vor fi înlocuite”, a declarat directorul ştiinţific al Areva, Philippe Garderet, care a adăugat că Franţa ar putea investi în România şi în exploatarea de uraniu, mai scria publicaţia energetică. Oficialul Areva a făcut parte dintr-o delegaţie de energeticieni din Franţa, prezentă la Bucureşti în primăvara lui 2008 la o conferinţă cu titlul “De la descoperirea radioactivităţii la aplicaţiile prezente şi viitoare ale energiei nucleare”. La momentul respectiv, contactat de Rompres, directorul general al Nuclearelectrica, pe atunci Teodor Chirică, a declarat ca aceste informaţii ar putea fi incluse în parteneriatul strategic semnat de România şi Franta, ale cărui detalii economice nu le cunoaşte, dar a admis ca Areva are o poziţie foarte bună în procesul de selecţie a celor care vor realiza noua centrală, fiind singura companie din Europa care construieşte în prezent reactoare nucleare. Directorul general al Nuclearelectrica a mai spus ca noua centrală va asigura în 2020 circa 30-35% din consumul de energie electrică al ţării.

Tăriceanu, între motoare şi reactoare

Guvernul Tăriceanu a comandat, anul trecut, un studiu potrivit căruia pot fi construite reactoare cu o putere totală de 2.000-3.000 MW. Pentru elaborarea studiului au fost selectate cinci tipuri de centrale nuclear-electrice reprezentând tehnologia cea mai avansată pe plan mondial, respectiv EPR 1.600 (un proiect denumit European Power Reactor, de 1.600 MW, şi dezvoltat în comun de Franţa şi Germania), AP 1.000 (un nou tip de reactor cu apă presurizată care poate genera aproximativ 1.100 megawaţi de electricitate), ACR 1.000 (un reactor cu o putere instalată de 1.000 MW), ABWR 1.300 (reactor avansat cu apă fierbinte de 1.300 MW) şi APR 1.400 (reactor folosit de industria nucleară din Coreea de Sud, cu o putere de 1.400 MW).

Centrala va creşte ca un orăşel

Transilvania este un mare consumator de energie, însă nu dispune de o mare capacitate de producţie energetică. Viitorul amplasament va trebui să nu fie în zonă seismică, respectiv predispusă la cutremure, roca să fie bună, să aibă posibilitate de răcire, adică să fie amplasată pe malul unei ape: baraj, lac, fluviu. Potrivit specialiştilor, un asemenea proiect presupune o centrală nucleară şi două-trei reactoare, care au o perioadă de funcţionare de până la 25 de ani. Aceste reactoare sunt amplasate în jurul centralei, în formă de rozetă, şi apoi zidite. Vorbim despre un veşnic şantier, pentru că în cadrul acesteia se construieşte încontinuu. Sunt generatoare, grupuri energetice, este un veritabil orăşel, pentru că vor lucra câteva mii de oameni: e nevoie de fabrică de ciment, oţelărie, spaţii de cazare, facilităţi.

Tarniţa, Răstoliţa, Fântânele – alte investiţii asumate în Ardeal

Banca Mondială s-a arătat de acord să susţină construcţia unei noi hidrocentrale de 1.000 MW în judeţul Cluj, cu condiţia să aibă eficienţă economică, iar acţionarul majoritar să nu fie un investitor privat. Lucrarea este programată în şase ani, iar valoarea investiţiei se apropie de un miliard de euro. Hidrocentrala de pompaj urmează să fie amplasată la 35 km de Cluj-Napoca, va folosi cursul de apă dintre Tarniţa şi Lăpuşteşti, va echilibra sistemul naţional şi va asigura deficitul din orele de vârf. În judeţul Mureş, la Răstoliţa, barajul începe să prindă contur. După 20 de ani de la începerea construcţiei, oficialii de la Hidroelectrica spun că hidrocentrala ar putea fi funcţională din 2011, dacă ritmul alocării banilor va fi unul susţinut. Investiţia totală este de circa 250 milioane de euro, dar apoi barajul ar putea asigura energia electrică pentru trei judeţe: Mureş, Harghita şi Covasna. O altă investiţie importantă în domeniul energiei în judeţul Mureş este construirea unei centrale electrice de 100 MW la Fântânele. Investitorii sunt producătorul de stat ELCEN şi consortiul Unit Investment Belgia-Wienstrom din Austria.

SUPRA Ioan Roman, fost secretar de stat la Industrii:
“Centrala poate fi construită şi pe râul Mureş!”
“Conform Agenţiei Internaţionale de Energie, la consumul actual al planetei, în acelaşi ritm, petrolul se va termina în 40 de ani, gazele în 60, iar carbunele în 200 de ani. La ora asta 80% din energia utilizată pe glob, se obţine din hidrocarburi. Siguranta energetică a României şi a UE nu va fi dată exclusiv de asigurarea resurselor energetice primare: gaze naturale, nici măcar după realizarea gazoductului Nabucco. E foarte clar că trebuie dezvoltate resursele alternative de energie. Pe primul loc vor fi energiile din surse regenerabile, precum eoliană şi hidro, pe bază de carbune şi centralele nucleare. Trebuie construită o centrală nucleară, care ne este alocată prin Strategia Energetică Comună a UE. Din raţiuni de siguranţă, cred că locaţia potrivită ar fi în Transilvania. Sub rezerva că la construcţie trebuie folosite tehnologii de ultima oră, fără rabat, pentru ca gradul de risc sa se apropie astfel de zero. Cred ca această centrală nucleară poate fi construită undeva pe râul Mureş, deoarece are caracteristici care pot asigura anumiţi parametri absolut necesari unui asemenea tip de construcţie (de ex.: debit constant, sigur, etc.).”

SUPRA Ovidiu Georgescu, director Electrica Distribuţie Mureş:

“Construirea centralei în Transilvania e benefică!”
“Din punct de vedere energetic, construirea unei asemenea centrale este benefică pentru România oriunde se va face ea. Există un mare deficit de energie în zona de sud-est a Europei şi România ar profita de această situaţie exportând. Energia nucleară este mai ieftină decât cea obţinută pe bază de gaz şi cărbune şi puţin mai scumpă decât cea hidro. Eu cred localizarea viitoarei centrale în Transilvania este un lucru bun, iar zona bazinului Oltului (judeţul Sibiu) mi se pare potrivită, datorită debitului mare pe care-l are acest râu, lucru necesar pentru răcirea reactoarelor. În privinţa mediului, discuţiile vor fi mereu pro şi contra, dar consider că nu vor fi probleme dacă pentru noua capacitate nucleară se vor folosi ultimele tehnologii în domeniu. Dacă ar exista centrala în momentul de faţă, compania Electrica, aşa cum este ea organizată, nu ar beneficia cu nimic de pe urma ei. Dar având în vedere că se vorbeşte despre restructurarea sistemului energetic şi crearea unor holdinguri, cred că entitatea de care va aparţine Electrica Furnizare va putea tranzacţiona energie mai ieftină şi toată lumea va avea beneficii.”

E.ON aşteaptă informaţii oficiale privind centrala nucleară

„E.ON este prezent pe piaţa românească de energie încă din 2005 prin achiziţionarea pachetelor majoritare de acţiuni la fostele Distrigaz Nord şi Electrica Moldova. Astfel, grupul E.ON a devenit un important investitor pe această piaţă, fiind interesat în continuare de a-şi dezvolta activităţile în România.

Cu toate acestea, fiecare oportunitate care apare este atent analizată conform standardelor de eficienţă economică ale concernului E.ON. Toate proiectele în care ne hotărâm să investim trebuie să îndeplinească aceste standarde.
În momentul de faţă există prea puţine informaţii oficiale privind acest proiect pentru a face o analiză a eficienţei sale.”

Departamentul Comunicare şi Relaţii Publice
E.ON România

Greenpeace consideră periculoasă energia nucleară
Exact acum doi ani, în mai 2007, ecologiştii de la Greenpeace i-au cerut ministrului (pe atunci) Varujan Vosganian să includă un scenariu privind energia din surse regenerabile în documentele preparatorii pentru viitoarea politică energetică a României. Reprezentanţii Greenpeace i-au înmânat ministrului o scrisoare cu cererile lor, împreună cu un studiu publicat recent, realizat de către Greenpeace şi EREC (European Renewable Energy Council – Consiliul European pentru Energie Regenerabilă) şi finalizat de către institutele DRL şi Ecofys. Acest studiu descria modul în care nevoile de energie în următoarele patru decenii pot fi satisfăcute în paralel cu reducerea gazelor cu efect de seră cu 50% până în anul 2050 pe plan mondial şi cu înlăturarea treptată a dependenţei de energia nucleară periculoasă înainte de anul 2030. Jan Haverkamp, expert Greenpeace pe probleme de energie în Europa Centrală, i-a explicat lui Vosganian: “Guvernul României se îndreaptă în prezent în direcţia greşită, în primul rând prin faptul că a decis să mai construiască încă două reactoare nucleare periculoase la Cernavodă şi în al doilea rând prin stabilirea politicii energetice pentru aceasta. Dar acest moment conferă şi o şansă unică de a privi către alternative viabile. Nu cerem altceva decât ca guvernul să profite de această oportunitate şi să includă un scenariu rezonabil în condiţiile propuse de noi în dezbatere. Suntem de părere că în cele din urmă bunul simţ va triumfa şi că guvernul se va sustrage de la alte proiecte grandioase precum cel de la Cernavodă şi va alege o cale mai ieftină, mai stabilă, sigură şi care să salveze clima, calea energiei descentralizate, a energiei eficiente şi regenerabile”.

Cernobâl, durerea neagră

Specialiştii spun că viitorul aparţine energiei nucleare, care este cea mai curată şi mai ieftină. Centralele hidro depind de natură, iar în perioade de secetă devin inutile. Accidentul de la Cernobâl a schimbat percepţia faţă de energia nucleară, dar efecte nedorite s-ar produce şi dacă o centrală nucleară s-ar amplasa în deşert, pentru că acestea s-ar simţi pe o rază de 200 km. Reamintim că în dimineaţa zilei de 26 aprilie 1986, o explozie în reactorul unităţii 4 a centralei electrice nucleare din Cernobâl (Ucraina) a provocat cel mai grav accident nuclear din istoria omenirii. Zeci de mii de oameni au murit în catastrofă, sute au fost otrăviţi instantaneu. Norul radioactiv înalt de peste un kilometru s-a întins peste Europa, Asia şi a ajuns în Statele Unite. Zone mari din Ucraina, Belarus, Europa şi Scandinavia au fost contaminate. Au fost evacuaţi mai mult de 200.000 de oameni. Accidentul a ridicat multe semne de întrebare asupra siguranţei centralelor nucleare sovietice. A forţat guvernul sovietic să închidă centralele tip RBMK 1000. În limba ucraineană, Cernobâl înseamnă pelin, o plantă cu gust extrem de amar. Vechiul Testament pomeneşte de pelin ca pedeapsa divină. În limba rusă, acelaşi cuvânt înseamnă durere neagră.