Cel puţin un sfert din banii de la UE pentru arii protejate se scurg în buzunarele „experţilor”!

Deşi pare greu de crezut, cel puţin un sfert din sumele primite de la Uniunea Europeană pentru diferite proiecte merge în buzunarele experţilor. Aceştia sunt plătiţi regeşte, ajungând să încaseze şi 267.120 de lei în doi ani, adică peste 11.000 de lei lunar, cum este cazul managerului proiectului care are în centru situl Natura 2000-Cuşma.

În anul 2009, Ministerul Mediului şi a Pădurilor a iniţiat Proiectul de cercetare în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce revin României în ceea ce priveşte aplicarea reglementărilor comunitare, privind reţeaua ecologică Natura 2000, pentru desemnarea de noi situri. În urma acestui proiect, în Bistriţa-Năsăud au fost identificate alte zone care respectă criteriile ştiinţifice pentru a face parte din această reţea europeană de arii protejate. În total 10 zone au fost declarate situri Natura 2000. Printre ele se numără şi Cuşma, speciile care au contribuit la acordarea acestei „titulaturi” fiind: râsul, ursul brun şi tritonul carpatic.

Situl Natura 2000 Cuşma include şi nu mai puţin de 9 arii naturale protejate de interes naţional: Piatra Corbului, Râpa Verde, Comarnic, Piatra Cuşmei, Valea Repedea, Tăul Zânelor, Locul fosilifer Râpa Mare, Cheile Bistriţei Ardelene, Stâncile Tătarului.

Odată inclus în reţeaua Natura 2000, administratorul sau custodele ariei protejate trebuie să elaboreze un plan de management care să garanteze funcţionarea în cele mai optime condiţii a sitului respectiv.

„Titulatura” de sit Natura 2000, garanţia pentru aprobarea finanţării europene

Majoritatea administratorilor de astfel de situri au apelat la fonduri europene pentru elaborarea acestui plan de management. Este cazul Parcului Naţional Munţii Rodnei, sitului Larion sau Peştera Tăuşoare.

Sumele încasate de la Uniunea Europeană pentru acest plan de management care nu pare să includă chestii foarte complicate sunt destul de substanţiale. Pentru situl Natura 2000 Cuşma s-au primit 4,2 milioane de lei. Contractul a fost încheiat în 17.06.2013, proiectul fiind realizat de către Federaţia pentru dezvoltarea Zonei Rurale Bârgău-Călimani. Perioada de implementare a acestui proiect este 2013-2015.

Obiectivul general al proiectului îl constituie protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului în situl Natura 2000 Cuşma. Printre obiectivele specifice se numără: eficientizarea managementului sitului Natura 2000 prin elaborarea măsurilor de management şi aprobarea planului de management al acestuia.

De asemenea, se doreşte întărirea capacităţii instituţionale a custodelui sitului de importanţă comunitară Cuşma, în vederea gestionării eficiente şi monitorizării adecvate a stării de conservare a speciilor de floră şi faună sălbatică, precum şi a habitatelor naturale din cadrul sitului, prin sesiuni de instruire, respectiv prin dezvoltarea unui instrument informatic destinat creşterii eficienţei/transparenţei modului de luare a deciziilor vizând protejarea patrimoniului.

Ce se vrea mai exact? Practic din aceşti bani urmează să se inventarieze şi carteze zona, să se evalueze starea de conservare a speciilor şi habitatelor şi să se pună la punct un plan de monitorizare a stării de conservare a habitatelor. Totodată, se doreşte construirea unui punct de informare, evaluarea nivelului de cunoaştere şi conştientizare a grupurilor ţintă, precum şi workshopuri, activităţi de informare şi seminarii destinate instruirii personalului custodelui.

E interesant de văzut însă cum se împarte suma alocată acestui proiect, care după cum am mai precizat, trece de 4,2 milioane de lei. Pentru elaborarea studiilor în vederea fundamentării planului de management integrat şi pentru elaborarea planului de management s-a alocat suma de 1,8 milioane de lei.

Pe această licitaţie a pus mâna Planitright Consult SRL, o firmă din Buzău, care a mai pus mâna pe astfel de contracte în diferite judeţe din ţară. Acest lucru este scos în evidenţă şi de cifra de afaceri, care a ajuns în 2013, la doar un an de la înregistrare, la peste 2 milioane de lei.

O pătrime din valoarea totală a proiectului merge pe salariile „experţilor”

Aceasta este singura licitaţie organizată până în acest moment care are în centru acest proiect, potrivit SEAP. Unde merg totuşi restul banilor? Greu de spus! Gazeta de Bistriţa a intrat în posesia unui document care scoate în evidenţă, însă, faptul că aproape o pătrime din valoarea totală a proiectului merge pe salariile deloc modeste ale „experţilor”.

În total, din cei 4 milioane de lei, 839.160 de lei merg doar pe salarii. Suma cea mai mare o încasează Vasile Coruţiu, managerul proiectului. Pentru cele 3.040 de ore de muncă prestate în cei doi ani de implementare a proiectului, Vasile Coruţiu încasează 267.120 de lei, adică peste 11.000 de lei pe lună. Acesta este plătit cu 53 de lei pe oră. Cei 839.160 de lei se împart la 8 oameni, care muncesc între 3.000 şi 1.900 de ore împărţite pe doi ani. Cât înseamnă asta? Un calcul simplu ne arată că managerul proiectului munceşte lunar 126 de ore, adică câte patru ore pe zi, echivalentul unui job part-time.

Cea mai mică sumă per oră, 38 de lei, este primită de către asistentul managerului şi de către responsabilul financiar Nastasia Clepşa, care este şi angajată în cadrul Primăriei Bistriţa-Bârgăului.

O sumă frumuşică încasează şi inginerul Mihai Dan Ţacăl, care este şi şeful Ocolului Silvic Bistriţa-Bârgăului. Pentru cele 1.344 de ore de muncă, Ţacăl încasează 60.480 de lei, adică 2.520 de lei lunar. Cam cât munceşte pentru suma asta? Cam două ore pe zi…

„Bubele” proiectele de management ale zonelor protejate

Deşi titutalura de „arie protejată” îţi deschide uşa finanţărilor europene, asta nu înseamnă că aceste proiecte sunt ferite de probleme. La începutul acestui an, Gazeta de Bistriţa arăta cum Parcul Naţional Munţii Rodnei era la un pas să piardă un proiect pe fonduri europene în valoare de 600.000 de euro din cauza Biota Research and Consulting, o firmă bucureşteană cu doar un angajat, care după doi ani de muncă a ajuns la concluzia că nu îşi poate duce la capăt îndatoririle din cauza lipsei resurselor.

Pe ultima sută de metri, Parcul Naţional Munţii Rodnei a reuşit să obţină o prelungire cu doi ani a perioadei de împlementare a proiectului, până în 2015. Probleme s-au înregistrat şi la situl Natura 2000 Larion. Pentru managementul acestui sit Primăria Rodna a depus un proiect, care a primit o finanţare de 10 milioane de lei. Contractul a fost încheiat în 30 iulie 2012 şi reziliat în 14.04.2014. Perioada de implementare a proiectului era 2012-2015.

Situaţia a fost salvată într-o mică parte de Asociaţia proprietarilor de pădure Valea Ilvei, care a depus un proiect puţin mai mic pentru managementul sitului, proiect finanţat cu un milion de lei. Acesta încă se desfăşoară.