Ce vin sa bei inainte de 2012
Printre carnati, fripturi, racituri si salate de fructe pentru doamnele ponderale romanii consuma la ocazii festive cate o tuica stinsa cu bere si, din nefericire, mai putin vin. Chiar daca vita de vie creste in Romania de mii de ani, majoritatea dintre noi nu avem cultura vinului. Imbuteliat sau varsat, servit din cani sau pahare Riedel, reporterii Gazeta de Cluj va recomanda sa serviti vin atat de Sarbatori, intre si in tot anul viitor pentru ca, stim cu totii, oricum vine sfarsitul lumii. De la vinurile Segarcea, trecand printr-un Otonel de Odobesti sau chiar un Bordeaux cumparat de la supermarket si finalizand, electrizant, cu un sprit in dimineata zilei de 1 ianuarie 2012, singurul lucru de care trebuie sa va feriti este vinul contrafacut.
In primul rand, plecand de la premiza ca vinul este facut din cel putin cateva bobite de struguri, trebuie evitat servirea vinului din PET-urile de plastic. Daca atunci cand este produs, vinul trece prin otel inoxidabil, la maturare este tinut in lemn, preferabil de stejar, iar imbatranirea se face in sticle, vinul nu ar trebui, niciodata, tinut in plastic. Nimeni nu are castigat; nici vinul si nici plasticul.
Apoi, cei care nu isi permit sa cumpere vinuri maturate si imbatranite din soiuri “elitiste” frantuzesti sau spaniole, pot servi ceva pur romanesc. Feteasca, Feteasca Regala, Francusa, Cramposia, Novacul negru de Dragasani, Sarba, Grasa, Alba, toate sunt soiuri romanesti “curate” si comparabile cu multe dintre vinurile care trec drept “rasate”.
Apoi, cei care vor sa se bucure de toata savoarea vinului pe care il servesc trebuie sa stie ca un aliment, aperitivul sau felul principal de mancare, trebuie ales in functie de vinul pe care fiecare il are. Spre exemplu, vinurile taninice, in special vinurile rosii si greoaie, cum ar fi Cabernet Sauvignon, Syrah sau Grenache trebuiesc “asezonate” cu un fel de mancare bogat in proteine. Spre exemplu, o friptura de vita in sange va potenta gustul si proprietatile unui vin rosu.
Intr-un alt registru culinar, la o mancare usoara, cum ar fi un file de pastrav, se serveste un vin cu proprietati si arome complexe, cum ar fi un vin alb (Gewurrtztraminer, Riesling, Sauvignon Blanc) sau rosu (Carmenere, Merlot, etc.).
Preturi, gusturi si topuri
Revista de specialitate vinul.ro a facut un top al celor mai bune vinuri din 2010. Conform Top-ului respectiv, la categoria “VINURILE ROMANESTI ALE ANULUI 2010” pe podium au urcat:1. Chardonnay Limited Released Cocosul 2009 – Cramele Recas, 2. Merlot Prince Mircea 2008 – Vinarte, 3. Faurar Rose Ceptura 2009 – Unicom Davino. La producatorul anului 2010 castigatorii au fost urmatorii 1. Cramele Recas, 2. Domeniul Coroanei Segarcea, 3. Crama Oprisor. La categoria VINURILE ROMANESTI CU CEL MAI BUN RAPORT CALITATE/PRET (BEST-BUY) topul este urmatorul:1. Chardonnay Frunza 2009, 2. Pinot Noir, Prahova Valley Reserve 2008, 3. Maiastru Rose 2008. CELE MAI BUNE VINURI DIN IMPORT sunt 1. Aromo Barrel Selection 2007 (Chile), 2. Cabernet Sauvignon Errazuriz Max Reserva 2005 (Chile), 3. Enira 2006 (Bulgaria). Iar IMPORTATORII ANULUI 2010 au fost 1. Cramele Halewood, 2. Heinrig Distribution, WineRo, 3. Cramele Recas.
Pentru cei care sunt nehotarati in privinta vinului pe care doresc sa il serveasca va oferim cateva propuneri
Vinul Cavalerului, nu este un vin exceptional, dar pentru cei care nu sunt amatori de vin poate fi o optiune. O sticla costa circa 20 de lei. Pe un raft mai sus poate fi gasit Terra Romana, pretul putin mai scump, de la 35 de lei sticla, putand fi si un indiciu despre calitatea vinului. Cei care vor sa sarbatoreasca, in adevaratul sens al cuvantului, pot destupa o sticla de Cuvee Charlotte din 2008, un Notorius sau Emeritus, cu preturi intre 50 si 100 de lei. Tot in aceasta categorie mai pot fi trecute Pinot Noir-ul si Syrah Reserva 2009. Pentru doamne si domnisoare este recomandabil un vin dulce de Porto la care preturile variaza de la cateva zeci de lei pana la peste 100 de lei, in functie de anul si calitatea vinului.
Vinurile frantuzesti deja sunt recomandate pentru cunoscatorii care isi permit sa plateasca preturi ceva mai piperate pentru o butelie. Spre exemplu, un Condrieu Viognier, care costa 214 lei, un Saint Joseph Syrah (112 lei/butelia) sau Chateauneuf-du-Pape Grenache (230 lei) sunt vinuri extrem de fine care trebuiesc mai mult degustate de cei care apreciaza fineturile unor arome vagi de tabac ori prune care pot fi depistate in aceste vinuri.
Paharul care-l face pe vin
Profesorul Claus Riedel a fost primul designer care a observat ca buchetul, gustul, armonia si finetea vinurilor sant determinate de forma paharului in care sant servite. La sfarsitul anilor ‘50, Riedel a inceput sa produca pahare care, la acea vreme, au declansat o adevarata revolutie in lumea designului. Cupe subtiri, simple, care reduceau designul la esenta, adica: cupa, picior si baza. Lucrand cu degustatori profesionisti, Riedel a descoperit ca vinul savurat din paharele sale isi pastreaza mai bine calitatile si este mai bine echilibrat decat daca l-ar fi servit dintr-un pahar obisnuit.
Vin de cateva mii de ani
In Romania, vita de vie se cultiva din Era Comunei Primitive, si anume din Neoliticul mijlociu, cu 3.000 – 4.000 ani i.e.n.. In antichitate, geto-dacii de la nord de Dunare au extins mult cultura vitei de vie, care, in sec. II-I i.e.n., era raspandita pe intreg teritoriul Romaniei de azi. Abundenta vinului, care presupune existenta unor suprafete viticole intinse, a facut ca el sa devina incepand cu secolele II-I i.e.n., un produs de comert si de schimb, prin intermediul porturilor grecesti de la Marea Neagra (Tomis, Calatis, Dionisopolis, Histria).
Razvan Robu
