E ceva nu de ieri, şi nici de azi. Din păcate anumite acţiuni, mai mult sau mai puţin normale şi umane, se ascund pentru că… pur şi simplu nu dau bine la imaginea unei instituţii şi nu e bine, pentru anumite persoane, să fie făcute publice. Totuşi se întâmplă şi se ascund, cât mai în dosul uşii, precum un animal care nu vrea să vadă stăpânul, ce a făcut. Dar nu trăim printre animale, ci printre oameni, cel puţin aşa ar trebui, aşa pretindem.
La adăposturile pentru câini din Bistriţa (că acum sunt două, cel vechi şi cel „europenizat” cică), multe persoane s-au plâns şi chiar au sesizat că angajaţii municipalităţii, plătiţi din banii noştri, nu îşi fac treaba. Sau mai bine zis o fac cum cred ei mai bine, dând la schimb hrana animalelor pentru deţu’ de rachiu. O ştiu mai multe persoane, chiar cu funcţii de şefi, dar preferă să închidă ochii, că na, are salariul mic „sărmanu’ ” angajat. Şi se mai ştie şi că îşi bagă bani în buzunar, persoane care cică lucrează, dar care negociază animalele la un preţ care le convine lor. Acesta ar fi doar un exemplu, şi doar o imagine de instituţie, v-aţi prins voi care, că sunteţi băieţi deştepţi.
Altă „hinstituţie”, alt rahat’, care normal că trebuie băgat sub preş. La Direcţia pentru Protecţia Copilului din Bistriţa-Năsăud (făcută de cacao şi anul trecut) s-a pus şef nou. Bravo! Nu comentăm persoana. Comentăm cazul. Copil de un an, luat sub protecţia instituţiei şi „returnat” după zece ani mamei, când cică aceasta o duce bine. Rezultat: la câteva luni după redarea băieţelului, acesta este violat, agresat şi ars cu ţigara. Vinovat? Singură doar „bestia” care i-a distrus viaţa, şi… doar ea! Pentru că reprezentanţii Direcţiei pentru Protecţia Copilului au venit cu soluţia magică: consilieră psihosocială şi… BINGO! Au ieşit basma curată. Niciun vinovat pe acolo, că na, în viziunea lor, toată lumea şi-a făcut treaba. Rezultatul spune însă totul. Nu ştiu dacă şi-au pus întrebarea cam câţi ani de consiliere psihosocială îi trebuie acelui copil pentru reintegrare. Sau mai exact… câte vieţi? V-aţi întrebat, dragi şefi? Două instituţii, două cazuri, două rahaturi… ascunse cât mai în dosul uşii. Şi multe altele mai sunt şi se împuţesc pe zi ce trece…
Altă „hinstituţie”, alt rahat’, care normal că trebuie băgat sub preş. La Direcţia pentru Protecţia Copilului din Bistriţa-Năsăud (făcută de cacao şi anul trecut) s-a pus şef nou. Bravo! Nu comentăm persoana. Comentăm cazul. Copil de un an, luat sub protecţia instituţiei şi „returnat” după zece ani mamei, când cică aceasta o duce bine. Rezultat: la câteva luni după redarea băieţelului, acesta este violat, agresat şi ars cu ţigara. Vinovat? Singură doar „bestia” care i-a distrus viaţa, şi… doar ea! Pentru că reprezentanţii Direcţiei pentru Protecţia Copilului au venit cu soluţia magică: consilieră psihosocială şi… BINGO! Au ieşit basma curată. Niciun vinovat pe acolo, că na, în viziunea lor, toată lumea şi-a făcut treaba. Rezultatul spune însă totul. Nu ştiu dacă şi-au pus întrebarea cam câţi ani de consiliere psihosocială îi trebuie acelui copil pentru reintegrare. Sau mai exact… câte vieţi? V-aţi întrebat, dragi şefi? Două instituţii, două cazuri, două rahaturi… ascunse cât mai în dosul uşii. Şi multe altele mai sunt şi se împuţesc pe zi ce trece…
Iulia STUPINEAN
