Acum patru ani, Ovidiu Creţu a promis sa transforme Bistriţa intr-un oraş european, daca bistriţenii il vor alege primar al urbei. I s-a facut pe voie, ajutat şi de incendiul Bisericii Evanghelice.
Dar cum calculele de acasa nu se potrivesc cu cele din targ, aşa nu s-au potrivit nici promisiunile primarului cu ceea ce a reuşit sa realizeze pana acum.
„Peste patru ani municipiul Bistriţa va fi unul european. Sunt convins ca in patru ani se vor schimba multe in bine, incepand de la infrastructura urbanistica, la locuinţe, la circulaţie şi terminand cu baze sportive şi de agrement. Faţa Bistriţei va fi diferita faţa de cea care o are acum”, declara primarul Ovidiu Creţu intr-un interviu acordat Gazetei de Bistriţa in iunie 2008, imediat dupa ce a caştigat alegerile.
Primarul promoveaza Bistriţa pe hartie
Faptul ca Bistriţa are o istorie ar trebui sa fie un punct forte pentru ca oraşul sa devina un punct de atracţie pentru turişti, fie ei romani sau straini. Dar pentru acest lucru este nevoie de o mana zdravana de gospodar care ştie sa ia lucrurile de la cap. Strazi, trotuare şi cladiri reabilitate, curaţenie maxima, ordine şi siguranţa, obiective turistice scoase in prim plan sunt doar cateva puncte importante pentru ca o localitate sa devina cat de cat atractiva. Ceea ce a facut Ovidiu Creţu in toţi aceşti patru ani a fost insa un talmeş-balmeş. In ceea ce priveşte promovarea Bistriţei, drept cetate medievala, primarul a inţeles ca este suficient sa fie facuta pe „hartie”.
Panouri de informare, 5.000 de lei bucata
Astfel, in 2009, Ovidiu Creţu a considerat ca o metoda buna pentru promovarea oraşului pe care il pastoreşte, este sa monteze panouri turistice, patru la numar. Pentru acestea, municipalitatea a cheltuit 23.000 de lei, adica 230 de milioane de lei vechi. Per bucata, un panou a costat aproximativ 5.000 de lei, in leii vechi taman 50 de milioane. Panourile au fost amplasate in zona Prefecturii, in apropierea Parchetului, in zona Garii şi in Piaţa Decebal. Pe o parte a panourilor cu pricina este afişata harta oraşului, iar pe cealalta ar fi trebuit sa apara, periodic, informaţii cu privire la activitatea primariei, ceea ce nu s-a prea intamplat. Insa, la acea vreme, municipalitatea s-a batut cu pumnul in piept pentru aceasta iniţiativa, spunand ca bistriţenii, dar mai ales turiştii interesaţi sa viziteze oraşul se vor putea descurca prin localitate, cu ajutorul harţilor postate pe cele patru panouri, deşi o harta la purtator este intotdeauna mult mai utila in astfel de cazuri.
Firma care a realizat cele patru panouri „minune” este SC Contemporanea SRL Unirea, specializata in prelucrarea profilelor din metal şi care are trei asociaţi, cetaţeni italieni – Pernechele Daniela Maria, Donnini Alessandro, şi Mazzon Angelo. Societatea a avut pierderi in ultimii trei ani, iar in acest moment este in insolvenţa.
Promovare pe hartie, strazi varza
Ovidiu Creţu a mai avut insa o idee de a promova Bistriţa – printr-un proiect finanţat din fonduri europene. Cu strazile varza şi cladiri monument vai de mama lor , in toamna anului trecut municipalitatea a organizat un targ de promovare a Cetaţii Medievale Bistriţa. Proiectul, aşa cum spuneam, finanţat din fonduri europene, a fost in valoare de 995.968 lei, din care 766.556 lei de sunt bani de la Uniunea Europeana, iar restul sumei a fost asigurata de la bugetul local. Pe langa organizarea targului propriu zis, banii au fost cheltuiţi pentru realizarea a o mie de ghiduri turistice, 500 albume foto, 5.000 de ilustrate, 500 de calendare, o mie mape, o mie de afişe, trei mii de bannere, trei mii de pliante, o mie de agende, 300 de pixuri, 300 de brelocuri, 200 de tocuri stilou, o suta de ceasuri birou, 200 seturi de accesorii pentru vin, 200 portofele, 300 post-card-uri, 300 mouse pad-uri, 200 lanterne, 200 cutii lemn/metal pentru sticle, 300 obiecte ceramica (ceşti/farfurioare ornamentale, etc.), o mie de magneţi, 300 de plachete, 500 de insigne, 500 de ecusoane, 500 de mascote, 500 de semne distinctive (potcoava şi omega), 500 CD/DVD-uri promovare, 50 indicatoare, 100 placi pentru marcare monumente şi trasee, 10 panouri pentru expoziţii publice şi o pagina web. In plus, Bistriţa s-a mai pricopsit cu inca cinci panouri informative cu harţi.
Firmele care au caştigat licitaţiile pentru promovarea cetaţii medievale a Bistriţei sunt Amprenta Advertising SRL din Cluj-Napoca şi Tourmont King SRL din Bistriţa. In ceea ce priveşte firma clujeana aceasta este o agenţie de publicitate ce a fost infiinţata in 2010. In acel an afacerile par sa nu fi mers foarte bine pentru Amprenta Advertising, aceasta avand o cifra de afaceri de 39.166 lei, dar un profit pe minus de peste 4.000 de lei şi datorii de aproape 164.000 de lei. Din proiectul finanţat din bani europeni al Primariei Bistriţa, felia firmei clujene a fost de circa 183.000 de lei, in timp ce Tourmont King a luat aproximativ 586.000 de lei.
Oua a la Creţu – 2.000 de lei bucata
Dar sa vedem pe ce a mai cheltuit aiurea bani, primarul Ovidiu Creţu. Ultima nazbatie a acestuia au fost ouale de struţ amplasate in oraş cu ocazia Sarbatorilor Pascale, opt la numar. Probabil, sa vada turiştii ca struţii iviţi anul trecut pe strazile oraşului nu sunt sterpi. Şi e foarte adevarat, „producţia” acestora au costat municipalitatea 19.000 de lei per total. Cele opt oua sunt din fibra de sticla şi au fost furnizate de SC Eurocompozite SRL din Bistrita, firma care aparţine omului de afaceri Dumitru Tanase. Acelaşi om de afaceri l-a susţinut oarecum pe Ovidiu Creţu pentru realizarea renumitului dar inca inexistent parc de distracţii Wonderland, in sensul ca acesta a investit cateva sute de mii de lei pentru amenajarea aerodromului de pe Dealul Cocoşului, evident dupa incheierea unui parteneriat public privat intre cei doi. La un moment dat au fost cateva neinţelegeri pe aceasta tema, Dumitru Tanase fiind la un pas de a pierde investiţia facuta.
Liana Mureşan
redactie@gazetadebistrita.ro
