Primăriile din Bistrița-Năsăud nu prea sunt interesate să adune toți banii pe care legea îi permite pentru a-și asigura un buget măcar suficient. Aceasta este concluzia la care au ajuns inspectorii Curții de Conturi, după ce au luat la puricat toate documentele aferente anului 2019. Unele nici nu s-au sinchisit să-și recupereze sumele datorate de contribuabili, iar altele nici măcar n-au stabilit impozite corespunzătoare pentru autoturisme, terenuri sau clădiri. 

Potrivit celui mai recent raport publicat de Curtea de Conturi, care vizează anul 2019, primăriile din județ nu prea sunt interesate să adune bani la bugetele locale, deși legea le permite. 

„Abaterile constatate în timpul misiunilor de audit, relevă faptul că nivelul veniturilor proprii încasate nu reflectă potențialul real al unităților administrativ-teritoriale, iar în activitatea de administrare și executare silită a creanțelor fiscale există încă multe deficiențe datorate neaplicării tuturor procedurilor de urmărire și executare prevăzute de Codul de procedură fiscală, compartimentele de specialitate limitându-se doar la emiterea și transmiterea înștiințărilor de plată și a somațiilor fără a fi aplicate și celelalte măsuri de executare silită, cum ar fi instituirea de popriri bancare, instituirea de sechestre asupra bunurilor mobile sau imobile”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Primăriile nu s-au sinchisit să încaseze redevențele și chiriile pentru bunurile concesionate sau închiriate aparținând domeniului public. Multe primării nu au stabilit și urmărit impozitele pe clădiri, terenuri și mijloace de transport și nu s-au creat pârghiile necesare pentru regularizarea autorizațiilor de construire la termenele legale.

Funcționari slab pregătiți și lipsă de interes din partea primarilor

Funcționarii, în special cei din comune, nu completează corect și la timp documentele specifice și nu sunt pregătiți în utilizarea sistemelor informatice. Mai mult, primarii și consiliile locale nu sunt preocupați să analizeze periodic nivelul veniturilor încasate. La nivelul județului Bistrița-Năsăud s-au identificat 58 de abateri generatoare de venituri suplimentare datorate bugetelor publice.

„Menținerea unui grad relativ scăzut de încasare a veniturilor proprii este datorat lipsei unui control managerial intern, ordonatorii de credite și consiliile locale neavând preocupări în analizarea periodică a nivelului veniturilor încasate, identificarea cauzelor neîncasării și aplicarea măsurilor corespunzătoare”, mai spun inspectorii Curții de Conturi.

În principal, neregulile financiar-contabile constatate de inspectori se referă la neînregistrarea în evidența contabilă și tehnico-operativă a bunurilor imobile, clădiri și terenuri, care constituie domeniul public și privat al unităților administrativ-teritoriale, înregistrări contabile eronate, neconforme cu reglementările contabile în vigoare. Acestea se datorează necunoașterea prevederilor legale în domeniul financiar-contabil, a interpretării eronate a unor prevederi legislative sau pregătirii profesionale deficitare a personalului din compartimentele financiar-contabile ale primăriilor.

S-au „greșit” inclusiv drepturile salariale, sporurile și premiile funcționarilor

O gaură în buget a fost dată la Spermezeu și Ilva Mare de către asociațiile crescătorilor de animale, asta după ce nu au fost calculate, înregistrate și încasate chiria și penalitățile contractuale în cazul contractelor de închiriere încheiate. Valoarea totală a acestora ajunge la 824.000 de lei. 

La Dumitrița, Ilva Mică, Maieru sau Zagra nu a fost stabilit impozitul pe clădirile aflate în proprietatea contribuabililor persoane juridice și a celor care au fost reevaluate în valoare totală de 265.000 de lei. La Dumitra, Dumitrița, Ilva Mare, Ilva Mică, Josenii Bârgăului, Lechința, Mărișelu, Nușeni, Zagra și Bistrița nu a fost stabilit, înregistrat, urmărit și încasat impozitul pe mijloacele de transport deținute de persoanele fizice și juridice, în valoare de 52.000 de lei. 

La Ilva Mare nu au fost înregistrate sau au fost înregistrate eronat venituri din valorificarea masei lemnoase și nu au fost calculate penalități de întârziere conform contractelor încheiate, în valoare de 39.000 de lei. La Spermezeu nu s-au evidențiat și nu s-au urmărit conform prevederilor legale venituri din administrarea fondului forestier în valoare de 25.000 de lei.

Au fost scăzute din evidența contabilă și fiscală, fără temei legal, creanțe fiscale aferente unor contribuabili aflați în procedură de insolvență, în valoare de 208.000 de lei la Năsăud.

Stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor și a altor drepturi acordate funcționarilor publici, personalului contractual, persoanelor cu funcții de conducere și personalului care ocupă demnitate publică, în valoare de 61.000 de lei au fost constatate la Dumitra, Ilva Mare, Ilva Mică, Lechința, Maieru, Măgura Ilvei, Nușeni și Șieu Măgheruș. 

La Dumitra, Ilva Mare și Ilva Mică s-au efectuat plăți pentru lucrări neexecutate în valoare totală de 58.000 de lei. La Feldru, Nușeni și Rebra s-au cumpărat lucruri și servicii care n-au nicio legătură cu activitatea primăriilor, în valoare de 10.000 de lei.

Nu au fost dispuse măsuri de recuperare și executare silită a persoanelor vinovate a prejudiciilor reprezentând plata unor cheltuieli de executare silită ca urmare a nepunerii în aplicare, în termen a unor sentințe judecătorești, în valoare totală de 10.000 de lei la DGASPC Bistrița-Năsăud, Cetate, Dumitra și Bistrița.

Nu au fost calculate, reținute și virate pe destinațiile legale contribuțiile sociale obligatorii în valoare de 93.000 de lei, aferente indemnizației de hrană acordate angajaților Spitalului Orășenesc Beclean.

Lipsa de preocupare a unităților administrativ teritoriale pentru recuperarea datoriilor și încasarea taxe și impozite este cu atât mai greu de înțeles, cu cât gradul de acoperire a cheltuielilor din veniturile proprii este scăzut, ajungând la doar 34%. 

Cele mai mari abateri financiar contabile au fost identificate de către inspectorii Curții de Conturi la Primăria Zagra – 843.000 de lei, Business Park Bistrița-Sud – 530.000 de lei,  Primăria Năsăud – peste 500.000 de lei, Spermezeu – 320.000 de lei sau Maieru – 117.000 de lei.

Cele mai mari prejudicii au fost constatate la Business Park Bistrița Sud – 112.000 de lei, Consiliul Județean – 110.000 de lei, Primăria Bistrița – aproape 100.000 de lei, Prundu Bârgăului 88.000 de lei, Ilva Mare 58.000 de lei. În total, la toate unitățile administrativ-teritoriale verificate s-au constatat prejudicii în valoare de 623.000 de lei. 

Andreea Moldovan

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.