Cât dau autorităţile locale pentru curăţenie? Mii de euro se scurg lunar în buzunarele firmelor de profil

Mii de euro se scurg lunar în buzunarele firmelor de curăţenie, din vistieria autorităţilor locale. Dacă unele instituţii dau doar câte 1.000 de euro pentru măturat şi şters praful, altele au alocat lunar pentru acest serviciu peste 10.000 de lei.

Externalizarea serviciilor ar trebui să ajute autorităţile locale să se descurce şi să aibă parte de servicii pentru care nu există personal sau dotările necesare. De multe ori aceste externalizări nu fac altceva decât să umple conturile diferitelor firmuliţe, iar serviciile în cauză ajung să coste de două ori mai mult.

De exemplu, Instituţia Prefectului se pregăteşte să aloce serviciilor de curăţenie pentru un an 60.000 de lei fără TVA. Pentru aceste servicii nu s-a organizat vreo licitaţie, contractul fiind oferit prin încredinţare directă, firmei care va oferi cel mai bun preţ.

La un calcul simplu realizăm că, curăţenia din Prefectură costă 1.000 de euro lunar, adică aproximativ 5.000 de lei. Pentru 5.000 de lei, firma în cauză trebuie să asigure curăţenia în Instituţia Prefectului, la Serviciul de Permise şi Înmatriculări Auto şi la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor.

Este vorba despre 1.900 de metri pătraţi, care includ 50 de birouri, 10 grupuri sanitare, două holuri de acces şi casa scărilor. Firma care va pune mâna pe acest contract va trebui să asigure atât produsele pentru curăţare, cât şi trei persoane de luni până vineri pe două schimburi, care să facă lună şi bec instituţia.

Persoanele desemnate de firmă vor trebui să măture inclusiv scara de la intrare, aleea din faţa scărilor, trotuarele din apropiere şi să cureţe spaţiile verzi de lângă clădire.

De asemenea, contractul presupune o curăţenie mai elaborată, cu spălarea perdelelor şi a geamurilor o dată la trei luni. Tot atunci trebuie şterse jaluzelele din birouri, caloriferele, dar şi îndepărtat praful de pe pereţi şi de pe suprafeţe mai puţin accesibile. Mobilierul trebuie lustruit, iar covoarele curăţate cu un dispozitiv cu spumă. După reparaţii tehnice şi zugrăveli, tot firma care  va pune mâna pe contract se va ocupa de curăţenie.

Primăria Bistriţa dă de trei ori mai mult pe astfel de servicii

La Primăria Bistriţa, serviciile de curăţenie ajung să coste de trei ori mai mult şi anume în jur de 3.000 de euro pe lună. Diferenţa este faptul că Primăria are în dotare mai multe spaţii.

Astfel, de peste 10.000 de lei lunar se face curăţenie în clădirea din Piaţa Centrală, în cea de pe Nicolae Titulescu nr. 3, Gheorghe Şincai nr. 2, Liviu Rebreanu nr. 18 şi Dornei nr. 12.

În sediul central al Primăriei, se face curăţenie zilnic între 06:30 şi 14:30 de luni până vineri şi, o dată la trei luni se va realiza curăţenie generală. De asemenea, se va face curăţenie şi în sediul CETIN, noua clădire de pe Şincai, Direcţia de Servicii Sociale de pe strada Dornei şi sediul de pe Nicolae Titulescu.

Licitaţia a fost organizată la mijlocul anului trecut şi a fost câştigată de RCT STARK SRL din Mureş. Pentru 181.000 de lei, firma în cauză trebuie să asigure curăţenia pentru 12 luni. După un calcul simplu realizăm că Primăria Bistriţa dă lunar pentru curăţenie 15.000 de lei, adică peste 3.000 de euro.

Pentru această sumă însă, Primăria Bistriţa a venit cu pretenţii. Astfel, zi de zi, angajaţii societăţii comerciale trebuie să spele şi să dezinfecteze vasele de WC  la interior şi exterior, dar şi pereţii, ţevile, robineţii, oglinzile, etajere, chiuvetele, coşurile de gunoi sau dozatoarele de săpun.

Angajaţii trebuie să colecteze selectiv deşeurile şi să le depoziteze corespunzător, să aerisească încăperile şi holurile, să dezinfecteze balustradele. De două ori pe săptămână, aceştia trebuie să dezinfecteze mânerele de la uşi, să cureţe prizele şi întrerupătoarele, iar o dată la trei luni trebuie spălate mochetele şi covoarele cu ajutorul monodiscurilor cu generator de spumă, să lustruiască parchetul, marmura, gresia şi piatra naturală cu soluţii speciale, să aspire praful de pe pereţi şi tavane, să cureţe caloriferele să cureţe şi aspire tapiţeriilor de pe scaune şi fotolii.

Responsabilă de măturarea şi curăţarea curţii acestor clădiri este responsabilă tot firma respectivă. Aceste operaţiuni trebuie realizate zilnic.

Firma în cauză trebuie să pună la dispoziţie personal, dar şi echipamentele necesare şi produsele de curăţare. Culmea este faptul că Primăria Bistriţa are deja femei de serviciu angajate în cadrul instituţiei.

Înainte să ia o decizie, Primăria Bistriţa a cerut celor trei firme care au participat la licitaţie să precizeze la câţi angajaţi se gândesc, dar şi o listă cu produsele de curăţare pe care le au în vedere pentru aceste operaţiuni şi mostre cu acestea.

CFR a plătit 5.000 de euro pentru curăţarea a 550 de metri pătraţi

Suma plătită de Primăria Bistriţa pare infimă comparativ cu suma achitată de CFR Călători Cluj pentru curăţirea preţ de jumătate de an a 550 de metri pătraţi. CFR Cluj Călători plătea în anul 2012, pentru salubrizarea încăperilor de serviciu şi a dormitoarelor staţiei Bistriţa, Post Revizie de Vagoane Bistriţa şi PAE Bistriţa 136.000 de lei.

Această sumă asigura curăţenia a 550 de metri pătraţi, pentru jumătate de an. Un calcul simplu scoate în evidenţă faptul că curăţarea acestor spaţii scotea din vistieria CFR Călători Cluj lună de lună în jur de 22.666 de lei, adică peste 5.000 de euro.

Pe licitaţia în cauză a pus mâna societatea comercială clujeană Publix SRL. Cei 550 de metri pătraţi trebuiau curăţaţi şi igienizaţi zilnic, timp de 6 luni. Pentru aceste operaţiuni, firma a fost nevoită să pună la dispoziţie patru persoane.

Printre sarcinile pe care le-au avut de îndeplinit cei patru angajaţi zilnic s-a numărat schimbarea lenjeriei de pat, măturat, spălat sau şters praful. Pentru a nu-şi „deranja” angajaţii care foloseau spaţiile respective, CFR a venit cu câteva condiţii cel puţin ciudate.

De pildă, CFR a impus firmei de curăţenie să nu folosească substanţe toxice, care ar putea deranja angajaţii sau ar putea duce la degradarea îmbrăcăminţii personalului care utilizează spaţiile în cauză.

Andreea Moldovan