Castelul Teleky din Comlod va fi vândut! Posmuş, reabilitat doar pe hârtie

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud scoate la vânzare Castelul Teleky din Comlod, monument istoric de categoria A – din cauza lipsei de fonduri financiare necesare reabilitării acestuia. În ogradă îi mai rămâne doar Castelul Teleky de la Posmuş, pentru a cărui reabilitare s-a căznit câţiva ani buni să întocmească o documentaţie. Când se va purcede la reabilitarea acestuia, încă nu se ştie. Monument istoric de importanţă naţională, cu o valoare arhitecturală reprezentativă pentru barocul transilvănean, Castelul Teleky din Comlod, comuna Milaş a ajuns o adevărată ruină. Nu este foarte departe nici cel din Posmuş, comuna Şieu.

Discuţii aprinse, dar nimeni nu a făcut ceva concret 

Cele două monumente istorice au suscitat de-a lungul anilor discuţii aprinse în sânul autorităţilor. În ianuarie 2008, prefectul de la acea vreme a judeţului Bistriţa-Năsăud, Ioan Szilagy, acuza conducerea CJ BN, în fruntea căruia se afla Gheorghe Marinescu, de proasta administrare a domeniului public, dând, printre altele, exemplele castelelor de la Posmuşşi Comlod, care dacă ar fi fost conservate ar fi putut fi baze turistice importante care să aducă venituri consistente pentru judeţ.

„Castelul de la Posmuş, comuna Şieu, a fost preluat în anul 1999 de către Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, împreună cu cele 6 hectare de teren şi parcul aferent, pentru a-l întreţine şi exploata. În fapt starea acestuia s-a deteriorat, castelul este azi în ruină, iar terenul impropriu culturilor agricole. Au ştiut numai să strice, să distrugăşi să vândă”, a spus la acea vreme Ioan Szilagy.

În martie 2008, cele două castele Teleki au fost trecute de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăudîn domeniul privat al judeţului pentru a putea fi vândute, închiriate sau date în concesiune, din cauză că bugetul judeţean nu permitea acoperirea fondurilor de reabilitare a clădirilor. Consilierii judeţeni au decis atunci să confere celor două monumente o utilitate publică. Amenajarea castelelor era estimată la acea vreme la circa două-trei milioane de lei, bani pe care Consiliul Judeţean îi putea suporta doar printr-o cofinanţare.

Un an mai târziu, două universităţi clujene au propus un parteneriat Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud pentru a veni în ajutorul acestor castele. Astfel, Universitatea Babeş-Bolyai s-a arătat interesată de refacerea castelului de la Posmuş, iar Universitatea de Artă şi Design şi-a propus să întocmească un proiect cu finanţare europeană pentru reabilitarea castelului de la Comlod. Nimic însă din toate acestea nu s-a mai concretizat.

Documentaţii doar pentru Posmuş… Comlod, pauză!

În 2011, preşedintele de la acea vreme a Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Liviu Rusu a făcut un prim pas pentru salvarea unuia din cele două castele, cel de la Posmuş. Astfel, s-a estimat ca ar fi necesari peste 1,9 milioane lei, din care circa 500.000 de lei doar pentru proiectare şi întocmirea studiului de fezabilitate.Drept urmare, a fost întocmită documentaţia aferentăşi s-a purces la obţinerea avizelor necesare. În acelaşi an a avut loc şi licitaţia pentru întocmirea proiectului, care a fost câştigată de două firme clujene – SC 3F Studio SRL şi SC Utilitas SRL.

SC 3F Studio SRL a avut ca sarcinăîntocmirea expertizei unui corp de clădire, contractul câştigat de această firmă fiind în valoare de 77.800 lei. SC Utilitas SRL a întocmit expertiza celorlalte corpuri ale castelului, dar ţi studiile geo-topo, proiectul tehnic şi caietul de sarcini şi asistenţa tehnicăîn vederea lansării licitaţiei pentru lucrările propriu-zise de reabilitare a monumentului istoric. Valoarea contractului s-a ridicat la 413.700 lei.

Din cauza sumei estimată de proiectant a fi necesară lucrărilor de reabilitare a castelului de la Posmuş, circa 6 milioane de euro, scandalul a fost imens într-o şedinţă a legislativului judeţean în care trebuia aprobat proiectul care viza reabilitarea şi restaurarea castelului de la Posmuş. La acea vreme, unii dintre consilierii judeţeni PSD şi PNL s-au declarat total împotriva proiectului, fiindcă, spuneau ei, „este o ruină, care oricum nu produce nimic”.

În tot acest timp, castelul Teleky de la Comlod era luat în seamă doar la nivel de discuţie şi lăsat în stand-by, motiv pentru care gradul de degradare a crescut şi mai mult.

După schimbarea conducerii la CJ BN, cu chiu cu vai noi şefi ai judeţului s-au urnit în a face ceva pentru cele două castele declarate monumente de importanţă naţională. Dar tot la nivel de teorie. Deşi în 2011 se bătea monedă pe costul mare al investiţiei care urma să se facă la Posmuş, cei care erau pe atunci opozanţi ai lui Liviu Rusu au ajuns la concluzia că într-adevăr pentru reabilitare ar fi nevoie de circa 6 milioane de euro, cu toate că într-o primă fază au avansat ideea de a accesa granturi norvegiene de până la 2 milioane de euro.

Scos la vânzare! Cumpărătorul să se spele pe cap cu ruina

Dacă pentru castelul de la Posmuş există teoretic o şansă de a fi reabilitat, asta în cazul în care autorităţile judeţene vor găsi o formulă propice de accesare de fonduri europene, pentru cel din Comlod s-au gândit că cel mai nimerit ar fi să îl vândă prin licitaţie publică. Problema mare este însă gradul avansat de degradare al imobilului, astfel că preţul de pornire este unul destul de modest, de aproximativ 140.000 euro (111.945 euro, fără TVA).

Imobilul scos la vânzare este compus din clădire în regim de înălţime beci +parter şi teren aferent cu următoarele caracteristici:

• – beci cu 3 camere având aria desfăşurată (Ad) de 230 mp şi aria utilă(Au) de 157,5 mp;
• – parter cu 14 camere având aria desfăşurată(Ad) de 400 mp şi aria utilă(Au) de 270,30 mp;
• – teren intravilan în suprafaţă de 7.843 mp.

Expertizele tehnice întocmite până acum susţin că sunt necesare intervenţii de urgenţă pentru oprirea procesului de degradare a structurii de rezistenţă a clădirii, lucrările de construcţie, restaurare şi conservare fiind estimate la peste 600.000 de euro.

Conform documentaţiei, uzura fizică a clădirii este dominantă la structura de rezistenţă, la şarpantă, învelitoare şi închideri după cum urmează:

•  – prăbuşirea parţială a bolţii subsolului, având consecinţe asupra întregii construcţii, necesită intervenţii urgente în vederea stopării fenomenului pentru partea rămasă din planşeul peste subsol, care în prezent este în consolă şi riscă să se prăbuşească în totalitate;
•  – planşeul peste parterul sălii mari a castelului este parţial prăbuşit;
•  – prăbuşirea parţială a şarpantei acoperişului, datorită putrezirii unor elemente de structură (longeroane, grinzi, căpriori, cosoroabe, etc.);
•  – fisuri locale de profunzime în pereţii portanţi ai construcţiei;
•  – învelitoarea acoperişului prezintă ţigle şi coame lipsă, deplasate de la poziţie, fisurate şi îmbătrânite.
•  – streşinile sunt distruse şi apele pluviale se infiltrează în pereţi;
•  – tinichigeria este ruginită sau lipseşte şi apele sunt deversate la baza clădirii degradând fundaţiile.
• – instalaţiile interioare aferente clădirii sunt învechite şi nefuncţionale. Clădirea nu are instalaţii de apa şi canalizare funcţională.

Castelul din Comlod a fost construit în 1756 de către Istvan Wesselenyi de Hadad şi soţia sa Polixenia Daniel de Warygas,ulterior intrând în proprietatea familiei Teleky.