Castelul de la Posmus, primul pe lista reabilitarilor

Preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud (CJ BN), Liviu Rusu, se riscă de unul singur la un proiect de conservare şi modernizare a castelelor-ruină din judeţ.
Iniţiativa sa nu este pe placul rivalilor politici, care nu văd rostul unei asemenea investiţii, din două motive: este foarte costisitoare şi în plus este finanţată exclusiv din banii judeţului.

Liviu Rusu nu-i curios de mesajele din opoziţie şi alocă bani să-şi vadă visul cu ochii: castelele să arate ca-n basme, spre mândria locuitorilor şi în urma lui să rămână doar poveşti frumoase.

Bani grei pentru castelele-ruină din judeţ

Castelele din Posmuş şi Comlod au devenit o nouă prioritate a lui Liviu Rusu, preşedintele CJ BN. Tocmai de aceea el face tot posibilul pentru a le moderniza şi promite să aloce bani grei în acest sens. Bonus din partea sa: recuperarea pentru judeţ a Castelului de la Arcalia, pentru care momentan se judecă un urmaş al grofului şi Universitatea Babeş Bolyay din Cluj Napoca.
Cele două imobile de la Posmuş şi Comlod au fost evaluate de specialiştii de la Consiliul Judeţean la preţuri derizorii. Spre exemplu, castelul de la Posmuş are un preţ de inventar de 5.000 de euro, iar cel de la Comlod, comuna Milaş, de doar… 25 de euro, potrivit inventarului domeniului privat al judeţului, aprobat de Consiliul Judeţean.
La licitaţia care a avut loc pentru întocmirea proiectului de reabilitare şi modernizare a castelului de la Posmuş au participat trei firme de profil, însă se pare că SC Utilitas SRL Cluj a prezentat cea mai bună ofertă. Astfel firma clujeană a câştigat fără probleme licitaţia şi va întocmi documentaţia de reabilitarea şi restaurare a castelului, contractul câştigat de această societate având o valoare cu patru miliarde de lei vechi.
SC Utilitas SRL CLuj a încheiat o serie de contracte cu autorităţile publice locale şi judeţene. Pentru modernizarea Bisericii Evanghelice din Bistriţa, de exemplu, a încasat aproximativ şase miliarde de lei vechi, dar şi pentru alte clădiri de patrimoniu din oraş, unde Utilitas sunt specialişti.
Castelul de la Posmuş are la parter opt camere de locuit, magazie şi beciuri la subsol. Latura de nord cuprinde zece încăperi de locuit, iar în partea de sud se află casa de locuit şi grajdurile. În total 100.000 de metri pătraţi. După confiscare, imobilul a devenit sediu al Întreprinderii Agricole de Stat (IAS). În anul 1999, terenurile aferente castelului Posmuş şi parcul au fost preluate de către Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud pentru a fi întreţinute, iar până acum, nu s-a făcut nici o lucrare la el.
Castelul din Comlod este şi el un monument istoric în degradare situat în comuna Milaş, reprezentativ pentru stilul barocului transilvănean. Înainte de a fi confiscat de comunişti, castelul a aparţinut aceleiaşi familii Teleki şi se întinde pe o suprafaţă de 10 ha. Acesta fost construit în anul 1756 de către guvernatorul Transilvaniei Istvan Wesselenyi de Hadad şi soţia sa, Polixenia Dániel de Varygas. Blazoanele din piatră ale celor două familii, realizate de celebrul sculptor clujean Anton Schuchbauer, domină şi acum faţada principală a palatului: sub o coroană – simbol al unirii familiilor – sunt reprezentate sirena cu un trandafir în mână, blazon al familiei Wesselényi şi lebăda cu gâtul străpuns de o săgeată, blazonul familiei Dániel. În secolele următoare, fie printr-o căsătorie cu unul dintre urmaşii familiei Wesselényi, fie prin cumpărare, palatul intră în posesia puternicei familii Teleki, care îşi avea reşedinţa principală în satul Gorneşti, nu departe de Comlod. În 1951, clădirea a fost naţionalizată, iar după 1989 intră în administraţia Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud.

Pentru moftul lui Rusu s-au alocat 14 miliarde

La primul pocnet din degete s-au alocat 14 miliarde de lei vechi, bani gheaţă de la Consiliul Judeţean, sumă prevăzută pentru modernizarea celor două castele. Consilierii judeţeni, coordonaţi strategic de preşedinte, au ridicat mâna pentru susţinerea moftului ce precede modernizarea castelului de la Posmuş.
Valoarea estimativă de modernizare a castelelor este exorbitantă, iar opoziţia crede că se aruncă bani pe fereastră, interesul fiind sifonarea banului public către firme controlate de PDL.
În judeţ se află 12 castele: castelele Bethlen din Arcalia, Beclean şi Şieu-Cristur, castelul Hye din Ilişua, castelul Lazăr Imre din Sărata, castelul Rakoczi din Şieu-Măgheruş, castelul Torma din Cristeştii Ciceului, castelul Wesselenyi din Chiochiş, castelul Haller din Matei, castelul Banffy din Urmeniş şi castelele Teleki din Comlod şi Posmuş.

Rusu se uită cu jind la castelul de la Arcalia şi îl vrea pentru judeţ

Castelul din Arcalia a aparţinut grofului Bethlen Balazs până în 1946, când a fost confiscat de comunişti şi transformat în staţiune pentru maşini agricole, în prima fază, iar mai apoi în tabără pentru pionieri. Din 1963 a fost administrat de Universitatea Babeş-Bolyai, însă fără a fi intabulat în numele instituţiei.
Castelul de la Arcalia a fost cerut spre retrocedare de către moştenitorii grofului Bethlen încă din 1998, la acea vreme aceştia putând obţine numai despăgubiri băneşti. Procesul continuă de mai mulţi ani, iar urmaşul grofului crede că are şanse reale să revendice imobilul.
Liviu Rusu crede că, în cele din urmă, se va bate palma cu proprietarul de drept al castelului şi va reuşi să-i ofere despăgubiri pentru ca monumentul din Arcalia să devină un bun al judeţului.  
UBB a fost interesată şi de preluarea castelului de la Posmuş, instituţia având un atu, deoarece nu era primul proiect de acest gen, universitatea preluând, încă din anul 1963, castelul Bethlen din Arcalia, pe care l-a transformat într-un centru regional al francofoniei.

Liviu Rusu: „Vreau să las ceva în urma mea”

Fie că vine vorba de investiţii în infrastructură sau în modernizări de clădiri, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, ştie una şi bună: vrea să lase ceva în urma sa, spre deosebire de tovarăşul Marinescu, care „nu a făcut nimic, atâţia ani”.
Consiliul Judeţean a demarat o serie de lucrări de modernizare a clădirilor ce le are în patrimoniu şi Liviu Rusu e convins că oamenii percep asta.
„Aţi văzut cum arată drumurile din judeţ? Dacă în sondajul USL-ului am 30 la sută, vă daţi seama că în realitate am şanse şi mai mari. Pentru că se lucrează în întreg judeţul, pe proiecte mari, de milioane de euro, pe deşeuri, pe apă-canal sau pe infrastructură. Niciodată până acum nu s-a lucrat pe atâtea fronturi. Pe deasupra o să modernizăm şi castelele, care sunt bunuri ale judeţului, până la urmă, nu sunt ale mele”, susţine Liviu Rusu.  

Cosmin Botezat