Regele Mihai si regina Ana au sarbatorit 60 de ani de casatorie, prilej cu care, timp de trei zile, la Bucuresti si Sinaia, au avut loc mai multe manifestari pentru a celebra acest important eveniment.
În Bucuresti, la Ateneul Român, începând cu ora 18.30 a avut loc un concert extraordinar al orchestrei nationale a Filarmonicii "George Enescu", care a interpretat, în prezenta Familiei Regale si a invitatilor sai, lucrari ale compozitorilor George Enescu, Franz Liszt, Edvard Grieg si Giuseppe Verdi. Concertul a fost urmat de un cocktail în foaierul Ateneului. Tot la Bucuresti, a fost lansat, joi, la Muzeul National de Istorie al României, volumul "Nunta de Diamant", scris de principesa Margareta si principele Radu. Potrivit acestora, volumul este "o poveste cu poze, în care oamenii de astazi sa-si scalde privirea în iubire, frumusete, speranta si mândrie".
În afara acestor evenimente, deschise presei si publicului, au mai avut loc trei evenimente private, la Bucuresti si la Sinaia. Pentru a sarbatori acest moment unic, alaturi de regele Mihai si de regina Ana s-au aflat principesa Margareta si principele Radu, principesa Elena, principele Alexander Phillips Nixon, principele Nicolae si sora lui, Elisabeta-Karina.
La concertul de la Ateneul Român, precum si la celelalte evenimente organizate cu ocazia "Nuntii de Diamant", au participat aproximativ 1.000 de persoane, membri a paisprezece familii regale europene, printre care regina Sofia a Spaniei, regele Simeon II si regina Margareta ai bulgarilor, regele Constantin II si regina Ana-Maria ai elenilor, principele Lorenz al Belgiei, principele Alexandru II si principesa Ecaterina ai Serbiei, arhiducele Karl al Austriei, ducele de Braganza (Portugalia), ducele Amedeo si ducesa Silvia de Savoia-Aosta (Italia), principele Filip si principesa Anette de Bourbon-Parma, vor veni la Bucuresti pentru a împartasi bucuria acestei aniversari cu regele Mihai si regina Ana.
Invitatilor straini li s-au alaturat membri ai Guvernului si Parlamentului României, reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe si ai Academiei Române, un numar important de reprezentanti ai Corpului Diplomatic acreditati la Bucuresti, în frunte cu Nuntiul Papal, personalitati de prim rang ale artei si culturii române, ale mediului de afaceri. (A.R.)
Mihai I s-a nascut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu al regelui Carol al II-lea (1930-1940) si al reginei Elena, printesa a Greciei. Dupa decesul regelui Ferdinand, bunicul sau, în conditiile în care printul Carol, mostenitor al tronului, renuntase oficial la succesiune, Mihai de Hohenzollern a devenit rege al României. Din cauza vârstei,
prima sa domnie a fost formala, prerogativele demnitatii regale fiind asumate, în 1927, de o Regenta (1927-1930).
Contrar angajamentului de a nu mai avea nici o pretentie asupra tronului, Carol al II-lea, a revenit în tara, în 1930, proclamându-se rege. În aceasta situatie, lui Mihai i s-a oferit, la 8 iunie 1930, titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. Dupa o domnie echivoca, Carol al II- lea a fost obligat sa abdice, la 5 septembrie 1940, fapt care a determinat revenirea la tron, a regelui Mihai I. Generalul Antonescu si-a asumat atributiile de decizie în stat. Începând cu anul 1943, în jurul regelui, s-a coagulat o opozitie antiantonesciana, pe fondul schimbarilor de pe fronturile celui de-al
Doilea Razboi Mondial. Actul de la 23 august 1944 îl are ca principal artizan pe regele Mihai I. Întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste si participarea României la operatiunile militare de pe frontul coalitiei antifasciste a
însemnat, dupa calculele istoricilor români, scurtarea conflagratiei mondiale cu cel putin 200 de zile. Dupa 1944, treptat, atributiile regelui au fost reduse pâna când au devenit simbolice, ca urmare a strategiei puterii politice de la Moscova. În 1947, în conditiile ocupatiei sovietice si a eliminarii de pe scena politica româneasca a partidelor politice traditionale, PNT si PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol în calea subordonarii tarii intereselor dictate de Moscova. La 30 decembrie 1947, un grup de politicieni comunisti l-au fortat pe regele Mihai I sa abdice si sa paraseasca tara, în ianuarie 1948, împreuna cu familia. Dupa acest moment, fostul suveran a locuit un timp
în Marea Britanie, pentru a se stabili, în cele din urma, în Elvetia. Mihai I de Hohenzollern s-a casatorit în anul 1948 cu alteta sa Ana de Bourbon Parma, din familia regala a Danemarcei. Are cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) si Maria (n. 1964). La 21 februarie 1997, prin Hotarârea de Guvern nr. 29, s-a revocat Decizia Consiliului de Ministri din 22 mai 1948, Mihai I devenind cetatean român.
