Casa de Investiții Alianța mai face o tentativă să își amenajeze proprietatea la Colibița, cu care avea planuri mari. Agenția pentru Protecția Mediului spune însă NU, după ce SRL-ul n-a completat dosarul cu documentele și avizele necesare.
Casa de Investiții Alianța, sub numele „Alianța Hotels SA”, a solicitat acord de mediu de la Agenția Județeană pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud. Vizată era o proprietate situată în Colibița, unde societatea voia să facă mai multe reparații, împrejmuire proprietate, reparații sprijin drum, reparații sprijin mal lac, reparații terasare și reparații amenajare torent.
Întrucât proiectul intră sub incidența mai multor legi, inclusiv sub incidența articolului 28 din Ordonanța de Urgență privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (întrucât terenul este amplasat în aria protejată de interes comunitar Cușma), APM a solicitat mai multe documente.
APM a solicitat un memoriu de prezentare privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private ale mediului, dovada achitării taxei de 400 de lei, aferente etapei de încadrare, dar și un aviz de gospodărire a apelor de la autoritatea competentă și un certificat de urbanism valabil.
Societatea a avut termen până în 1 martie pentru a depune la dosar aceste documente și avize. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, Agenția pentru Protecția Mediului a respins solicitarea de emitere a acordului de mediu.
Casa de Investiții Alianța – și-a făcut debutul cu afaceri cu statul
Încă din 2011, Gazeta de Bistrița scria despre afacerile ciudate ale acestei societăți. În 2010, compania reușea o tranzacție de aproape două milioane de euro, prin vânzarea unui spațiu de birouri pe strada Constantin Roman Vivu. Banii erau alocați direct din conturile Ministerului Muncii pentru sediu administrativ al Inspectoratului Teritorial de Muncă. Acesta se întindea pe nu mai puțin de 1.600 de metri pătrați.
La scurt timp după, firma cumpără acțiunile SC Industrializarea Laptelui. Fabrica este demolată, fierul vechi refolosit, iar terenul scos la vânzare de 10 ori mai scump decât valoare la care a fost evaluat și anume la 2, 2 milioane de euro.
Casa de Investiții Alianța a mai ridicat o clădire pe Bulevardul Republicii, vis-a-vis de Liceul Sanitar. Avea în plan să construiască o clădire cu 10 etaje, în regim hotelier pe terenul de lângă Trezorerie. Acest proiect nu s-a mai concretizat, însă.
Nici pensiunile de lux pe care le visa la Colibița nu s-au concretizat în cele din urmă, deși lucrările au început de prin 2011.
În 2017, Casa de Investiții Alianța, cerea schimbarea planului urbanistic zonal pentru a-și amenaja o fabrică de șuruburi. Societatea voia să producă șuruburi, nituri și șaibe în Viișoara.
În construcția vizată funcționau mai multe spații comerciale cu depozite aferente, birouri, prestări servicii, precum și un showroom. Spațiile se întindeau pe mai bine de 2.000 de metri pătrați.
„Planul are ca scop modificarea unei zone existente funcţională ca zonă de spaţii comerciale, cu depozite aferente, birouri, prestări servicii, showroom în zonă de activităţi productive, regim de construire continuu sau discontinuu în clădiri de tip hală (fabricare şuruburi şi alte articole filetate, fabricarea de nituri şi şaibe)”, se arăta în documentaţia depusă la APM BN pentru modificarea Planului Urbanistic Zonal.
Terenul deţinut în zonă de Casa de Investiţii Alianţa se întinde pe 5.191 de metri pătraţi, partea construită ocupând 2.071 de metri pătraţi şi fiind compusă dintr-o hală şi o casă. De asemenea, spaţiile verzi ocupă mai bine de 1.500 de metri pătraţi, iar aleile rutiere şi pietonale 1.561 de metri pătraţi. Parcela în cauză se învecinează cu DN17, care traversează localitatea Viişoara.
Și-au încercat norocul și cu parcuri fotovoltaice
Tot în 2011, anul în care societatea comercială a făcut cele mai multe învârteli, administratorul Casei de Investiţii Alianţa a intrat într-o asociere interesantă cu BN Solar Park SRL Bistriţa, care are drept obiect de activitate producţia de energie electrică.
Aceasta avea în spate parcul din Lechinţa, care a fost finalizat în luna ianuarie a anului 2013. Parcul conţine peste 11.500 de panouri solare şi 7 invertoare centrale 400 TL, terenul pe care a fost dezvoltat parcul întinzându-se pe mai bine de 10 hectare. Investiţia în acest parc fotovoltaic s-ar fi ridicat la 6,2 milioane de euro.
Parcul cu panouri solare de la Lechinţa este unul dintre cele mai mari din ţară. Energia produsă de acest parc solar a intrat deja în reţeaua naţională de energie electrică. Acesta reuşeşte să producă energie cât să asigure alimentarea cu curent a unui oraş de peste 10.000 de locuitori, cam de dimensiunea Becleanului, producând 5 MW.
Firma cu doar un angajat a raportat pentru anul 2015 o cifră de afaceri de 6,2 milioane de lei şi un profit de peste 3,7 milioane de lei. Societatea comercială a scos câţiva ani bani din panouri fotovoltaice, fiind la un moment dat una dintre cele mai profitabile firme din judeţ din zona energiei verzi.
Lucrurile au început să meargă prost din 2017, când SRL-ul a înregistrat o cifră de afaceri de 1,6 milioane de lei și pierderi de peste 400.000 de lei. În 2018 cifra de afaceri trece de un milion de lei, iar pierderile de 2,3 milioane. În 2019, cifra de afaceri ajunge la un milion de lei, iar datoriile treceau de 600.000 de lei.
De la afaceri de milioane de euro, la faliment
Intenția de a deschide o fabrică de șuruburi era cel puțin ciudată chiar și în 2017, având în vedere faptul că firma era pe pierdere încă din anul 2013. În acest moment, societatea este în faliment.
Dar să începem cu începutul. După ce în 2012 raporta o cifră de afaceri de peste un milion de lei și profituri de 3,6 milioane de lei, în 2013, cifra de afaceri scade la 758.821 de lei, iar profitul din anul precedent se transformă în pierderi. În 2013, înregistra pierderi de peste 700.000 de lei.
Anii următori cifra de afaceri nu a trecut de un milion de lei, iar pierderile variau între 250.000 și 300.000 de lei. În 2016, cifra de afaceri a ajuns la 4,7 milioane de lei, iar pierderile la 2,4 milioane de lei. În 2017, cifra de afaceri era de doar 458.894 lei, iar pierderile se apropiau de 9 milioane de lei. În 2018 erau deja pe 0 cu cifra de afaceri, iar pierderile înregistrate se apropiau de 100.000 de lei.
Cele mai mari datorii raportate de firmă au fost în 2012 – 13 milioane de lei. Datoriile au ajuns la 12,8 milioane de lei și în 2013. În 2018, ultimul an cu date financiare disponibile datoriile au ajuns la 2,3 milioane de lei.
