Carmen Ciongradi ar fi numită la MNIT pe criterii politice si materiale
Noua conducătoare a Muzeului National de Istorie a Transilvaniei(MNIT), Carmen Ciongradi, a fost pusă in functie datorită unor interventii la Ministerul Culturii din partea PNL. Relatia ministrului Culturii, Kelemen Hunor, cu partea liberală este arhi-cunoscută cum este cunoscută relatia secretarei sale, Hegedus Csilla, cu cei de la Artex. Conform unor surse apropiate ministrului, Hegedus Csilla ar avea de castigat in interes personal dacă firma Artex va continua lucrările la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei. Cum noua conducătoare este de acord cu contractul cu Artex, desi este urmărit de către Directia Natională Anticoruptie(DNA) se pare că planurile ministrului si a secretarei sale au avut succes. De asemenea, surse apropiate noii conduceri sustin că aceasta a fost adusă in cadrul muzeului de către sotul acesteia, Emilian Bota.
Gazeta de Cluj a vorbit cu noua conducere a Muzeului National de Istorie a Transilvaniei, Carmen Ciongradi, pentru a vedea cum arată partea ei de poveste. Desi noua conducere sustine că MNIT ar putea fi la nivelul Muzeului Antipa, in cadrul institutiei de cultură nu s-au vandut niciodat mai mult de 30.000 de bilete pe an.
„Vreau să redeschid muzeul pentru public. In cat timp rămane de văzut. Cat mai repede posibil. Vreau să fac un muzeu de top european din Muzeul National de Istorie a Transilvaniei pentru că vreau să fac un muzeu pe care il merită Clujul. Vreau să redau prestigiul pe care această institutie l-a avut. Vreau să stabilesc contacte cu institutii similare din străinătate. Să facem impreună proiecte si expozitii. Vreau să orientez cat mai spre public această institutie. Vreau să cresc numărul de vizitatori. Nu vă pot răspunde. In 2 ani maxim. De cand eu sunt director nu am primit nicio sesizare că ar fi ceva in neregulă. Acelasi contract l-a făcut Artex si cu Muzeul Antipa, Brukental si cu Muzeul din Ramnicu Valcea si Sfantul Gheorghe. Nu am cunostinte că a fost ceva in neregulă. Nu am fost sesizată in nicio privintă in legătură cu ilegalitătile din contractul cu Artex. Ceea ce vreau eu să fac este in beneficiile clujenilor. S-ar putea să fie coada ca la Antipa(n.r. la inaugurarea muzeului Antipa din Capitală oamenii au stat la coadă si o oră jumate). Nu vă pot spune cati oameni o să stea la coadă. Vreau să avem un muzeu modern, interactiv, deschis publicului, un muzeu prietenos. O să facem mai multe campanii de marketing. Acesta este interesul nostru. Mai ales că am inteles că municipiul Cluj-Napoca o să isi depună candidatura pentru capitală culturala europeană. In 1996 mi-am inceput cariera la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei. Am participat la un concurs, ca toti muzeografii. Asa se dau notele(n.r. intrebată fiind de ce crede că a primit o notă atat de mică). Aceasta este tendinta in ministerul Culturii. Nu cred că au fost persoane care m-au tras in jos. Nu a avut nimeni nimic cu mine personal. Nu am fost sustinută de absolut nimeni. Eu mi-am depus un proiect de manangement. Toata lumea era liberă să isi depună. Am participat la un concurs deschis. Nu am fost membru in niciun partid politic“, a declarat pentru Gazeta de Cluj Carmen Ciongradi, noul director al Muzeului National de Istorie a Transilvaniei.
DNA pe urmele Artex
„Urmare a memoriului formulat de dumneavoastră si adresat Presedintelui Romaniei, vă facem cunoscut că la Serviciul Teritorial Cluj al Directiei Nationale Anticoruptie se efectuează cercetări penale sub aspectul infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice cu obtinerea pentru sine sau pentru altul a unui avantaj patrimonial, asimilată infractiunilor de coruptie, prev. si ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 coroborat cu art. 248 Cod penal raportat la art. 2481 Cod penal fată de Crisan Viorica si alti functionari publici din cadrul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei din municipiul Cluj Napoca, privind modul de atribuire si de executare a contractului nr. 2242/2009 din 25 noiembrie 2009, care a avut ca obiect prestarea de servicii (amenajarea muzeală) incheiat de muzeu cu SC Artex International SRL Bucuresti. Procuror sef serviciu, Elena Botezan".
O primă constatare, de ordin mai general, este că pană si institutiile statului roman pot functiona atunci cand nu te milogesti pentru dreptate, ci o ceri răspicat. A doua este că dl ministru Kelemen Hunor a ascuns adevărul atunci cand a sustinut in public că in legătură cu amintitul contract rapoartele organelor de control „nu au stabilit lucruri ilegale". A treia, foarte dureroasă, este că in jaf au fost implicati si colegi de-ai mei din muzeu. Mă grăbesc să afirm că o bună parte dintre ei, din nefericire nu toti, au făcut-o din naivitate sau sub presiune. Regret că nu s-au stiut păzi”, consideră Ioan Piso, fostul director al Muzeului National de Istorie a Transilvaniei.
Piso o acuză pe Ciongradi
“Firesc ar fi fost ca dl ministru să o numească director interimar pe una dintre directoarele adjuncte, si anume pe dna dr. Melinda Mitu, o persoană onestă si neimplicată direct in jaful din muzeu, sau pe vreun sef de sectie. Iepurasul din joben a fost insă Carmen Ciongradi. Numirea ei ca interimar poate fi privită ca o garantie a castigării concursului, care va avea loc in următoarele săptămani. De ce această alegere, care i-a surprins pe multi? Pentru că această Carmen Ciongradi este varată pană-n gat in afacerea Artex. Este băgată pană peste cap si in afacerea Rosia Montană, dar nu acesta este subiectul de astăzi. Făcuse parte din comisia de negociere a pretului cu firma Artex, fiind in 23 noiembrie 2009 de acord cu suma de 11 mil. de euro, care cu TVA a ajuns la ceva peste 13 mil. de euro. In continuare, prin decizia nr. 131/27.11.2009 Carmen Ciongradi a fost numită responsabilă pentru derularea contractului. In această calitate, impreună cu un alt coleg, a propus (prin actul nr. 2805/14.12.2009) efectuarea plătilor către firma Artex. Mecanismul era simplu. Firma ii trimitea muzeului facturile, iar Carmen Ciongradi certifica indeplinirea tuturor lucrărilor din partea firmei. Prin aceste lucrări se inteleg „relevee ale spatiilor expozitionale, simulări amenajare muzeală, măsurători" etc., cu alte cuvinte povesti, fără ca muzeul să fi văzut ceva in afară de acel album. A avut chiar curajul de a scrie cu propria-i mană „Certificat in privinta realitătii, regularitătii si legalitătii" si a semnat de fiecare dată situatia de lucrări fără cea mai mică remuscare, iar sub semnătură apărea data, suma si semnătura directoarei. Ordinele de plată nr. 546/23.12.2009 (3.831.932,77 lei), nr. 547/23.12.2009 (168.067,23 lei), nr. 548/28.12.2009 (378.944,62 lei), nr. 553/29.12.2009 (2.437.109,24 lei) si nr. 554/29.12.2009 (106.890,76 lei), insumand 7 mil. RON (= 1,7 mil. euro), nu puteau fi emise fără certificarea de către Carmen Ciongradi a executării lucrărilor. Cu alte cuvinte, Carmen Ciongradi a fost o rotită esentială, poate chiar mai malefică decat directoarea, in comiterea jafului. Ea este deci, cu absolută sigurantă, subinteleasă printre „functionarii publici" ai muzeului cercetati pentru abuz in serviciu contra intereselor publice si pentru coruptie, cuprinsi in adresa DNA. Să nu fi cunoscut dl ministru Kelemen Hunor acest amănunt? L-a cunoscut la fel de bine ca mine din raportul propriului corp de control, care timp de o săptămană nu a făcut altceva decat să adune toate actele privind contractul cu firma Artex. Ce a făcut insă dl ministru? Pe mine m-a dat afară cand am incercat recuperarea banilor, iar pe Carmen Ciongradi a numit-o tocmai pentru a salva ce se mai putea din afacere. Avem aici de-a face numai cu o culpă prin omisiune sau si cu complicitate?”, continuă fostul director.
Mini CV Carmen Ciongradi
Expert in: arheologie, bunuri istorico/documentare artefacte romane.
Domenii de specialitate: arta romana, epigrafie romana.
Lucrari importante:
1. Grabmonument und sozialer Status in Oberdakien, Cluj-Napoca 2007.
2. Die römischen Steindenkmäler aus Alburnus Maior, Cluj-Napoca 2009.
Articole importante:
1. Ein neuer Altar für Silvanus aus Dacia Porolissensis. Studien über die arae in Dacien, Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik 157, 2006, 213-224.
2. Eine neue Erwähnung des kastellum Starva in einer Inschrift aus Alburnus maior. Studium zu epigraphisch bezeugten kastella und vici im dakischen Goldbergwerksgebiet, Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik 165, 2008, 249-266 in colab. cu V. Barcă, A. Timofan.
3. Der Norditalische Einfluss auf die Grabmonumente in Sarmizegetusa und Apulum, in: VII. Internationales Colloquium über Probleme des Provinzialrömischen Kunstschaffens 2.-6. Mai 2001, Köln, 2003, 527-535.
Tiberiu Hrihorciuc
