Caritas – prima escrocherie româneasca

Una dintre legendele clujului este Caritas-ul, jocul piramidal care a îmbogati politistii, judecatorii sau alte persoane din administratia locala, si a scos pe drumuri sute de mii de români care aveau vise de capatuiala. Ioan Stoica, acest spargator de gheata al escrocheriilor financiare de la începutul anilor ’90, a fost acuzat si plimbat prin tribunale. Cu toate acestea, el a reusit performanta sa stea doar câteva luni în spatele gratiilor, iar pagubitii care au luat calea Strasbourgului asteapta si acum sa li se faca dreptate.

Una dintre legendele financiare ale Clujului este, cu siguranta, jocul de tip piramidal Caritas. El a fost organizat de catre compania “Caritas” din Cluj-Napoca, fondata de Ioan Stoica si a fost lansat în anul 1991. Caritas promitea restituirea, dupa sase luni, a unei sume de opt ori mai mare decât banii investiti. Oficial, Caritas-ul a atras un numar de 400.000 deponenti din întreaga tara, care au investit 1.257 miliarde de lei (aproape 1 miliard USD) înainte de a da faliment la data de 14 august 1994, având o datorie de 450 milioane USD. Banii au ajuns în buzunarele mai marilor de atunci precum si multor politisti, securisti, si alti angajati ai fortelor de ordine. Pe unii dintre politicienii de atunci obtinerea acelor bani i-a propulsat în afaceri de succes, iar astazi sunt regasiti în importante functii de conducere sau detinatorii unor afaceri prospere. Mai mult, primaria “funariota” i-a acordat parintelui Caritas un sediu pentru firma si chiar locuinta personala. Pentru a gira aceasta afacere, Gheorghe Funar, alaturi de alte personalitati locale, a aparut în acea perioada de mâna cu Stoica pentru a-l prezenta drept un salvator al portofelelor românilor. Ulterior, dupa ce totul s-a prabusit, si cei care au bagat banii în “piramida” au ramas pe drumuri, s-a aflat ca jocul a functionat practic fara nici o evidenta contabil-financiara, nu a respectat legislatia muncii, iar Stoica nu si-a înregistrat nici macar salariul personal. Practic, evidentele erau tinute pe mai multe diskete care au disparut în urma perchezitiilor procurorilor.

Piramida lui Ioan

Procesul în care Ioan Stoica, “parintele” Caritas a fost judecat a avut în instantele românesti un “happy-end” pentru escroc. În 2004, Stoica a beneficiat de institutia prescriptiei extinctive speciale (articol 124 Cod Penal). Dosarul Caritas este considerat de juristi drept cel mai mare dosar instrumentat vreodata în România (nu mai putin de cinci tone de documente). Cu toate astea, “hârtogaria” piramidala l-a facut pe Stoica sa faca doar câteva luni de arest efectuate între 1994 si 1995. În mod ciudat, arestul a fost spre binele lui Stoica întrucât, în acea perioada, singura dorinta a celor care ramasesera fara bani era sa-l linseze pe Ioan Stoica.

O parte dintre cei înselati s-au constituit în Uniunea Nationala pentru Salvarea României, pentru a-si putea recupera prejudiciul. Dupa paisprezece ani de tergiversari, pagubitii au mers sa-si caute dreptatea la Strasbourg, la CEDO. Cei pacaliti sustin ca procurorii care au instrumentat acest caz nu au facut altceva decât sa-l faca scapat pe Stoica întrucât cei care au avut de câstigat de pe urma acestei escrocherii au fost politisti, magistrati si alte persoane influente. Initial, Ioan Stoica, a fost condamnat în anul 1995 de catre Tribunalul din Cluj la sapte ani de închisoare pentru frauda, dar a facut apel si i s-a redus termenul de pedeapsa la numai doi ani. Nemultumit si de aceasta perioada, el s-a adresat Curtii Supreme de Justitie si sentinta i-a fost micsorata la un an si jumatate de închisoare. A fost eliberat la data de 14 iunie 1996. Pagubitii Caritas spun ca nu le-a fost adus la cunostinta rechizitoriul facut în acest dosar, astfel ca Stoica a fost protejat, beneficiind de mai multe drepturi decât pagubitii. Momentan, Ioan Stoica locuieste în Brasov într-un anonimat total.

Copiii Caritasului

SAFI, Bancorex, Dacia Felix, Bankcoop, Banca Internationala a Religiilor sau FNI sunt facute dupa “tiparul” Caritas, Ioan Stoica fiind un adevarat mentor al escrocilor financiari.

Un joc asemanator Caritas-ului a avut loc sub girul Allianz Tiriac, liderul pietei de asigurari autohtone. Clientii escrocheriei au fost momiti cu polite de asigurare false în care li se promiteau câstiguri incepând de la 100% pe an. Afacerea a fost pusa la cale de un consultant financiar al societatii care colabora cu Allianz Tiriac din anul 2005. Frauda a fost descoperita de conducerea Allianz la finele lunii august 2007, o data cu cresterea numarului participantilor la sistem. Geniul acestei afaceri este Mihaela Ion, fost consultant financiar, si este acuzata de un prejudiciu de circa 5.000.000 de euro, din care au fost recuperate 1,5 milioane de euro. Alaturi de ea mai sunt cercetati pentru neglijenta în serviciu Alin Haita (manager de agentie), Monica Minea (operator la Societatea de Asigurari Allianz-Tiriac), si David Marin (manager la Orange România). Potrivit unor surse judiciare, Mihaela Ion avea acces la baza de date a societatii de asigurare, de unde gasea “coordonatele” unor clienti. În acest caz, 55 de persoane si-au recuperat sumele investite deoarece aveau chitante demonstrative, iar Allianz Tiriac a returnat 580.000 de euro.

O alta “copie” Caritas a fost “Society Club” cu sediul în Busteni si puncte de lucru la Cluj, Satu-Mare si Bucuresti. Schema de racolare a viitorilor membri platitori este una facuta pe sistemul Amway. La început, pentru a le câstiga încrederea credulilor, o persoana de contact le propunea participarea la un seminar de informare cu durata de trei ore. Acest lucru era contra-cost, pretul pentru “reteta” succesului fiind de 70 de lei. Dupa o zi sau doua de la seminar, celor convinsi de avantajele intrarii în asociatie li se cere sa plateasca o taxa de înscriere de 20 de lei si 1750 de euro.

Astfel, pentru ca fericitul membru sa poata obtine cei 57.000 de euro, el trebuia sa gaseasca alte cinci persoane care sa intre în circuit. Conform rechizitoriului, una dintre persoanele pagubite declara ca responsabilii asociatiei nu le-au spus ca trebuie sa aduca alte persoane în acest joc decât dupa ce au platit cei 1750 de euro. Aceeasi persoana a spus ca, dupa ce Politia a facut public cazul, a început sa primeasca telefoane de intimidare de la unul dintre responsabilii asociatiei. În acest caz, Constantin Vitaly Ivanou, Marieta Nutu, Petru Efros, Daniel Mihaiteanu, Ion Ciobanu, Ioan Saracu, membri ai consiliului de conducere al societatii, sunt urmariti penal pentru infractiuni de evaziune fiscala, înselaciune, fals în declaratii si spalare de bani.

Stefan Trandafir

Ioan Stoica, un modest afacerist clujean, a fost primul român de dupa 1990 care a convins mai multe sute de mii de conationali ca pot pasi pe luna. Problema “lunaticilor” a fost ca pentru acest lucru trebuiau sa depuna o suma de bani în conturile Caritas pentru a primi de opt ori mai mult. Trei ani de zile, Stoica a fost adulat de clujeni care i-au dedicat emisiuni radio-tv, articole de ziar, carti, iar puternicii zilei faceau sluj la picioarele sale. Nume de prestigiu ale presei, stiintei ori culturii (la care se adauga Mihai Tatulici) se chinuiau sa demonstreze viabilitatea schemei de joc, zapacind si mai mult populatia. Falimentul jocului a nenorocit sute de mii de oameni, a lasat familii pe drumuri si l-a adus la un pas de linsaj pe “parintele” Caritas. Fenomenul s-a stins brusc, majoritatea datelor care au dus la prabusirea jocului piramidal fiind în posesia celor care au anchetat la vremea respectiva cazul.

Prodimpex:1993-1994

Philadelphia:1996

Mega-Caritas:1997

Cosmeticonn Timisoara: 1998

Dynamic Elite Club: 2000-2002

Energy: 2001

Delphin Internationale: 2002

Piramida caselor: 2003

Scrisori “nigeriene” prin e-mail: 2003

Society Club: 2003

Caritasul de Cluj: 2002-2005

Power Eagles: 2005