Canalul Dunăre – Marea Neagră, al treilea canal ca mărime din lume după Suez şi Panama şi care leagă porturile Cernavodă şi Constanţa Sud, scurtând cu circa 400 de kilometri ruta mărfurilor de la Marea Neagră spre centrul Euroepei, împlineşte marţi, 25 mai 2009, 25 de ani de la deschiderea oficială.
Canalul Dunăre – Marea Neagră leagă porturile Cernavodă, de pe Dunăre, şi Constanţa Sud , de la Marea Neagră, scurtând cu circa 400 de kilometri ruta mărfurilor de la Marea Neagră spre centrul Europei şi cu aproximativ 4.000 de kilometri ruta pe care o fac mărfurile din Australia şi Orientul Îndepărtat destinate Europei Centrale.
Construcţia canalului a început în 1949, mulţi dintre muncitori fiind deţinuţi politici din închisorile comuniste. Lucrările au fost sistate în 1955 şi au fost reluate apoi în 1975, fiind finalizate în 1984, când Canalul Dunăre – Marea Neagră a fost inaugurat, în data de 26 mai, de către Nicolae Ceauşescu.
Canalul a fost proiectat pentru a funcţiona la o capacitate de 80 de milioane de tone anual. Construcţia sa a necesitat excavarea a aproximativ 300 de milioane de metri cubi de sol şi rocă, mai mult cu 25 de milioane decât la Canalul Suez şi cu 140 de milioane mai mult decât la Canalul Panama. De asemenea, au fost folosite peste patru milioane de metri cubi de beton şi beton armat şi, de asemenea, 24.345 de tone de echipament şi lucrări metalice.
Cu o lungime de 64 de kilometri , o adâncime de şapte metri, o lăţime la bază de 70 de metri şi la suprafaţă de 110 – 140 de metri, Canalul Dunăre – Marea Neagră se situează, potrivit standardelor EEC-UNO, în clasa a şasea de canale interioare, cea mai mare clasă pentru astfel de construcţii.
Pescajul maxim admis este de 5,5 metri, permiţând astfel accesul navelor fluviale şi a celor maritime mici. La fiecare capăt există câte două ecluze care permit traficul în ambele sensuri.
Canalul traversează localităţile Cernavodă, Saligny, Mircea Vodă, Satu Nou, Medgidia, Castelu şi Poarta Albă, unde există o bifurcaţie. Ramura nordică, Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari, trece prin Nazarcea, Ovidiu şi Năvodari, iar ramura sudică trece prin Basarabi şi Agigea.
Mihaela Mocanu
