Campanie de vaccinare anti-HPV, fără ecou

Controversata campanie de vaccinare anti-HPV a fetiţelor de clasa a IV-a a eşuat din cauza neîncrederii părinţilor pe fondul unei informări nesigure, care lasă loc de îndoieli, inclusiv incertitudini ale medicilor prin care trebuia să se realizeze vaccinarea.

Reluarea programului va avea loc doar după o campanie amplă de informare a populaţiei, până la momentul respectiv renegociindu-se contractul cu cele două firme producătoare a vaccinului, Merck Sharp&Dohme şi GlascoSmithKline (GSK), astfel încât să se amâne livrarea dozelor deja contractate.

Pentru fetiţele ale căror părinţi nu s-au opus vaccinării se vor achiziţiona dozele de rapel necesare.

În Bistriţa-Năsăud este vorba doar de 18 fetiţe din totalul de 1.726 vizate de program, prima doză fiind administrată în decembrie 2008. Potrivit calendarului de vaccinare, cele 18 fetiţe îşi vor primi a doua doză după 30 de zile, adică în luna ianuarie, urmând să fie revaccinate şi în iunie, după 6 luni de la prima doză.

Pe plan naţional putem vorbi despre un procent de doar 2,57% din totalul elevelor de clasa a IV-a ale căror părinţi au fost de accord cu vaccinarea fetiţelor.

Campanie naţională de informare

Ministerul Sănătăţii va demara împreună cu industria farmaceutică o campanie naţională de informare cu privire la vaccinarea anti-HPV şi un program de instruire temeinică a personalului cu atribuţii specifice în campania de vaccinare.
Totodată, Ministerul Sănătăţii le va cere celor două companii amânarea livrărilor vaccinului până la o dată stabilită de comun acord prin introducerea unei noi strategii de responsabilizare socială.
O altă concluzie evidenţiază nereuşita campaniei, deoarece nu a existat o scrisoare de informare metodologică adresată medicilor care urmau să administreze vaccinul şi a fost introdusă pentru prima dată în sănătatea publică noţiunea de refuz informat, care a cauzat neîncrederea familiilor elevelor care trebuiau vaccinate.

Cancerul de col uterin, o problemă nerezolvată

România se situează pe primul loc în ceea ce priveşte rata de mortalitate prin cancer de col uterin, fiind de şase ori mai mare decât media Europeană

În prezent în România, cancerul de col uterin face aproximativ 2.200 de victime anual.
Tratamentul cancerului de col uterin constă în intervenţia chirurgicală în stadii precoce şi chemoterapie şi radioterapie în stadii mai avansate. Trebuie diagnosticat în faza de carcinom intraepitelial, reducându-se în acest fel prevalenţa cancerului invaziv şi mortalitatea. Este mai uşor de depistat decât de tratat. Situaţia este mai gravă când cancerul este descoperit în stadii avansate.
Ministerul Sănătăţii spune că programul de vaccinare trebuie să fie complementar programului de screening, care constă în depistarea precoce a leziunilor de col prin examen citolog (Babeş-Papanicolau), în contextul în care vaccinarea anti-HPV are rezultate potenţiale de reducere a incidenţei cancerului de col uterin pe termen lung de peste 15-20 de ani şi previne circa 70% din infecţiile HPV responsabile de cazurile de cancer de col uterin.

Costul unui screening pentru o persoană este de 10 euro şi trebuie făcut la segmentul de vârstă de 25-64 de ani, iar costurile pentru o perioadă de 1-2 ani ar fi de peste 70 de milioane de euro.

Delia Hriţuleac