Sincer, nu mi-a fost dat să văd o campanie electorală mai trăsnită decât cea de acum. Candidaţii se întrec în sloganuri, dar şi în campanii pe internet, mai abitir ca niciodată. Unii au clipuri cu iepuraşi, alţii adună bani prin sms-uri, iar alţii abordează temele favorite – securişti, corupţie, alcoolism…

 
Băile de mulţime au început, evident şi ele. Unii prin Moldova, alţii prin Muntenia, care pe unde apucă. Ceea ce mă distrează însă cel mai mult e că mai ales în timpul campaniilor electorale, candidaţii se prezintă cu smerenie în faţa lui Doamne – Doamne, că poate, poate li se mai spală din păcatele adunate de-a lungul anilor. Acum, exact la fel fac şi prezidenţiabilii, cel puţin ăştia mai importanţi – băi de mulţime în drum spre nişte sfinte moaşte, sau participă la vreo sfinţire de biserică, sau chiar ajung să studieze Biblia alături de alţi fraţi, gândindu-se că vor fi ceva mai luaţi în seamă acolo SUS şi au noroc apoi. Partea proastă este că ei oricum au o bulină neagră, fiindcă timp de patru ani uită cu desăvârşire să se gândească la cele Sfinte, decum să mai meargă la biserică, indiferent de confesiunea ei. Aşa că nu este cazul să se calce în picioare, întrucât electoratul a luat deja seama la asta.
În ceea ce priveşte loviturile sub centură, ele sunt tot mai dese, indiferent din partea cui vin şi indiferent cine le primeşte. În tot acest timp, românii speră că se va produce vreo minune peste noapte şi ţara va reveni cât de cât la normal. Românii mai visează încă la o viaţă decentă, la un trai liniştit şi european, atât de mult trâmbiţat că ni s-a cam acrit. Este însă destul de greu ca acest vis să devină realitate, atâta timp cât unii se agaţă de Putere, se luptă cu toate forţele pentru ea, indiferent de câte victime lasă în urmă. Şi asta în numele Binelui. De fapt, de 20 de ani doar de asta auzim. În schimb, ţara a mers din rău în mai rău. În schimb, beneficiarii Puterii au făcut fiecare cum a vrut, ce a putut, ce s-a nimerit, dar oricum le-a fost bine. Au consumat din buzunarele românilor bani, oportunităţi şi timp. Şi drept pedeapsă, alegătorii s-au împuţinat la urne, dezgustaţi că circul se repetă la fiecare patru ani, iar în intervalul ăsta nimic nu se schimbă.
Am ajuns să cred că poporul român a ajuns un popor învins. Învins de neputinţa proprie, de lipsa de curaj, de dezamăgiri şi frustrări, de derută şi poate uneori de prea multă cuminţenie. Din nefericire toate acestea lasă loc celor cu prea mult tupeu şi fără scrupule să iasă în faţă şi să mintă bolborosind sute de promisiuni fără acoperire. Cel mai bine ar fi ca românii să aibă curaj să meargă la urne şi să-şi spună cuvântul, iar cei mulţi vor hotărî, pentru că nu e normal ca o minoritate să hotărască pentru cei mulţi, aşa cum s-a dovedit a fi în ultimii ani, cânt tot mai puţini cetăţeni cu drept de vot s-au prezentat la urne. Până la urmă este un drept dar şi o datorie.

Liana Mureşan

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.